Povestea vinului moldovenesc, de la viță la tradiție

18 Sept. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Sept. 2026, 08:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Vinul nu este doar o băutură obținută prin fermentarea strugurilor, ci un adevărat pașaport cultural al țării, o carte de vizită a unui popor care a scris istorie cu fiecare cramă, butoi și vie plantată pe dealurile însorite dintre Nistru și Prut.

Moldova se mândrește cu soiurile sale autohtone de struguri: Feteasca Neagră, Rara Neagră, Feteasca Albă, Feteasca Regală și soiurile noi de selecție precum Floricica și Alb de Onițcani.

Diversitatea soiurilor, tradițiile vitivinicole păstrate de-a lungul generațiilor și terroirul specific regiunilor viticole dau vinurilor moldovenești un caracter aparte. De la podgoriile din sud până la cele din centrul și nordul țării, fiecare zonă își lasă amprenta asupra vinului, transformându-l într-o expresie a locului și a oamenilor care îl produc.

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.

17 Sept. 2026, 19:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 19:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei la 9% este o măsură dureroasă, dar necesară pentru a împiedica o accelerare și mai puternică a inflației. Opinia îi aparține directorului executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că Republica Moldova ar putea intra într-o perioadă de stagflație, caracterizată printr-o creștere economică aproape de zero și inflație ridicată.

Potrivit economistului, decizia BNM se înscrie, „mai mult sau mai puțin”, în logica politicilor monetare aplicate de băncile centrale din regiune, pe fondul intensificării presiunilor inflaționiste.

În condițiile în care inflația este în prezent de aproximativ 7% și riscă să urce în viitorul apropiat până la 9–10%, creșterea ratei de bază reprezintă, în opinia lui Lupușor, „acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”.

Printre cei care vor resimți efectele măsurii se numără în primul rând bugetul de stat. Guvernul se împrumută masiv de la bănci pentru finanțarea deficitului bugetar, iar creșterea dobânzilor va majora costurile acestor împrumuturi.

Majorarea ratei de bază îi va afecta și pe cei care au contractat credite sau intenționează să se împrumute. Lupușor consideră însă că efectul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, întrucât băncile comerciale nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități, situația fiind mai degrabă inversă.

Economistul susține că problema de fond nu se află la Banca Națională, ci în vulnerabilitățile structurale ale economiei Republicii Moldova: expunerea ridicată la fenomene inflaționiste, deficitul bugetar considerat riscant de mare și dezechilibrele importante ale balanței de plăți. Acestea fac economia extrem de vulnerabilă la șocurile inflaționiste externe.

„Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație – creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației –, dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, afirmă Adrian Lupușor.

În aceste condiții, directorul Expert-Grup consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și concentrată pe readucerea inflației sub control, indiferent de presiunile exercitate asupra BNM.

În paralel, Guvernul ar trebui să accelereze consolidarea fiscală pentru reducerea deficitului bugetar și să promoveze o politică activă de industrializare, orientată spre majorarea valorii adăugate, productivității și exporturilor.