Oracolul de la BNM! După 0,1% creștere economică, Alaiba anunță miracole în industrie

23 Iul. 2025, 15:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 15:55 // Actual //  Ursu Victor

Noul membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, a debutat în funcția sa cu prima postare pe Facebook, care a stârnit zâmbete și ridicări din sprâncene. Pe ton optimist și autoreferențial, fostul ministru a declarat că „politicile pro-investiționale încep să dea rezultate”, cu referire la o creștere de 12% a producției industriale în luna mai 2025, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Într-o postare care pare să fi fost scrisă cu o mână pe tastatură și cealaltă bătându-se singur pe umăr, Alaiba susține că investițiile private sunt în creștere pentru al cincilea trimestru consecutiv — „un record absolut”, după cum notează chiar el. Ce nu menționează e că în perioada mandatului său, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de 0,1% în 2024, ceea ce ar face „miracolul investițional” destul de greu de observat cu ochiul liber.

„Investițiile de azi sunt creșterea de mâine”, spune Alaiba, sugerând că poate ar fi trebuit să fim mai răbdători în 2024. „Această transformare nu se produce peste noapte”, adaugă el — un mesaj subtil pentru cei care încă mai așteaptă să vadă impactul concret al politicilor sale economice.

Fostul ministru pare să se poziționeze deja ca un gardian al consecvenței și prudenței macroeconomice, probabil uitând de entuziasmul inițial al unor „soluții rapide” promise în urmă cu trei ani. Acum, însă, se declară adversar ferm al celor care vând iluzii de redresare economică instantă: „Cine promite soluții rapide, fie induce în eroare, fie nu înțelege cum funcționează economia.”

Ironia face ca Alaiba să ocupe acum o funcție de supraveghere într-o instituție financiară-cheie, de unde poate urmări cu atenție — și poate mai puțină presiune — cum economia va continua să se transforme lent, dar sigur… poate. Până atunci, industria crește 12% într-o lună, iar optimismul politic al lui Alaiba rămâne singura constantă care nu se corectează niciodată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.