Otrava la modă care îți dă aripi! Moldovenii consumă 600 de tone anual

Moldovenii consumă anual 600 de tine de băuturi energizante. Or, deputații în ședința de astăzi, 23 iunie, au aprobat un proiect de lege care interzice comercializarea acestora.

Deputații au susținut, în prima lectură, modificările la cadrul normativ în domeniul fabricării și circulației produselor alcoolice. Documentul prevede completarea Legii cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice cu noțiunea ”băutură alcoolică energizantă”. Iar printr-o altă modificare se propune interzicerea fabricării și circulației acesteia.

Conform proiectului de lege, ”băutura alcoolică energizantă” reprezintă producția alcoolică destinată consumului uman la fabricarea căreia în calitate de materie primă este utilizată cofeina sau alte substanțe tonifiante. Potrivit autorilor, un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare ”Partidul Acțiune și Solidaritate, în prezent această categorie de produse nu este reglementată în legislația națională, iar impactul negativ demonstrat al băuturilor energizante cu conținut de alcool impune interzicerea fabricării și circulației acestor produse.

”Produsul este destinat, din păcate, în primul rând tinerilor și are impact negativ asupra sănătății lor. Totodată, documentul nu va afecta agenții economici, or Republica Moldova nu este țară producătoare, ci țară importatoare”, a menționat unul din autori, Alexandr Trubca. Deputatul a făcut o precizare că implementarea legii va afecta veniturile la bugetul de stat, dar a insistat că sănătatea tinerilor din țara noastră are un cost net superior.

Proiectul a fost susținut cu votul a 75 de deputați și urmează a fi votat în lectura a doua.

Alexandr Trubca susține că Republica Moldova a importat în 2019, 250 de tone, iar în 2021 cantitatea s-a majorat la 600 de tone. Tendințele din primele cinci luni ale anului 2022 arată că volumul va fi la fel ca și anul trecut. În urma interzicerii băuturilor energizante impactul bugetar va fi de 8 mil. de lei. Acestea sunt interzise în SUA din anul 2010, în Rusia din 2018, iar în UE respectivele băuturi nu sunt reglementate. Se vând în cluburile de noapte doar în Țările de Jos, Germania și Belgia. Conțin 100- 450 mg de cofeină și 9% de alcool.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#energizant #interzise #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.