Pandora Papers: În Ungaria şi Polonia, oameni de afaceri bogaţi şi chiar apropiaţii guvernului încercau să evite taxele

În ancheta Pandora Papers, printre cei peste 330 de politicieni şi oficiali publici din întreaga lume descoperiţi că au legături cu conturi offshore figurează numele unor lideri şi miliardari din Europa de Est.

Din Polonia, numele lui Rafal Brzoska, şeful companiei InPost, care şi-a făcut debutul pe Bursa din Amsterdam în acest an, apare în contextul Pandora Papers, potrivit Business Insider. Antreprenorul polonez se numără printre cei mai bogaţi polonezi din clasamentul Forbes.

Numele lui Brzoska apare în contextul activităţilor companiei sale în Cipru, ancheta dezvăluind cât de bine a reuşit acesta să protejeze capitalul acesteia de ochii fiscului polonez. Aproape 2,8 mii de documente în care apare numele lui Brzoski arată cum a reuşit omul de afaceri polonez să evite plata taxelor în ţara sa. Creditele acordate de Brzoski prin InPost companiilor din Cipru au reprezentat cea mai facilă cale de a evita astfel de plăţi, scrie Ziarul Financiar.

În cazul Ungariei, documentele arată că Balasz Kertesz, un avocat maghiar cunoscut ca mâna dreaptă a lui Antal Rogan, a cumpărat o companie offshore în Insulele Virgine, scrie Euronews. În plus, mai mulţi oameni de afaceri pro-guvernamentali au fost implicaţi în tranzacţii offshore, printre aceştia numărându-se Gellert Jaszai, şeful companiei de IT 4iG, anterior unul dintre cei mai importanţi manageri ai imperiului lui Lorinc Meszaros, un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban, şi Zsolt Nyerges, fostă cunoştinţă a familiei Orban.

Şi numele premierului ceh Andrej Babis apare menţionat în documente. Potrivit acestora, Babis a cumpărat un castel de 20 milioane de euro în sudul Franţei cu câţiva ani în urmă folosindu-se de patru companii necunoscute, notează EUObserver.

Cu numai cinci zile înaintea alegerilor parlamentare din Cehia, Babis a negat orice nereguli şi a dat vina pe „mafia din Cehia“ pentru scurgerea de date, potrivit Euractiv. „Este o afacere din 2009. Momentul apariţiei este foarte interesant“, a declarat Babis. Acesta insistă că tot ce a făcut este legal.

Dezvăluire din Pandora Papers apar în contextul în care ţările din nordul Europei analizează măsuri pentru taxarea celor bogaţi.

Acestea ar dori ca bogaţii să finanţeze într-o mai mare măsură finanţele publice după pandemie, scrie Bloomberg.

În Norvegia, Partidul Muncitoresc care a câştigat alegerile de luna trecută vrea să anuleze reducerile privind taxa pe avuţie introduse de guvernul anterior. Între timp, Danemarca propune ca cei mai bogaţi 1% din cetăţenii săi să plătească mai mult pentru dividende şi câştigurile de capital obţinute din acţiuni. Iar guvernul finlandez vrea să impună o taxă de exit pentru emigranţii bogaţi.

Ancheta Pandora Papers a fost realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) şi o echipă de 150 de organizaţii media.

#oameni de afaceri #Pandora Papers #taxe #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”