Pandora Papers: În Ungaria şi Polonia, oameni de afaceri bogaţi şi chiar apropiaţii guvernului încercau să evite taxele

În ancheta Pandora Papers, printre cei peste 330 de politicieni şi oficiali publici din întreaga lume descoperiţi că au legături cu conturi offshore figurează numele unor lideri şi miliardari din Europa de Est.

Din Polonia, numele lui Rafal Brzoska, şeful companiei InPost, care şi-a făcut debutul pe Bursa din Amsterdam în acest an, apare în contextul Pandora Papers, potrivit Business Insider. Antreprenorul polonez se numără printre cei mai bogaţi polonezi din clasamentul Forbes.

Numele lui Brzoska apare în contextul activităţilor companiei sale în Cipru, ancheta dezvăluind cât de bine a reuşit acesta să protejeze capitalul acesteia de ochii fiscului polonez. Aproape 2,8 mii de documente în care apare numele lui Brzoski arată cum a reuşit omul de afaceri polonez să evite plata taxelor în ţara sa. Creditele acordate de Brzoski prin InPost companiilor din Cipru au reprezentat cea mai facilă cale de a evita astfel de plăţi, scrie Ziarul Financiar.

În cazul Ungariei, documentele arată că Balasz Kertesz, un avocat maghiar cunoscut ca mâna dreaptă a lui Antal Rogan, a cumpărat o companie offshore în Insulele Virgine, scrie Euronews. În plus, mai mulţi oameni de afaceri pro-guvernamentali au fost implicaţi în tranzacţii offshore, printre aceştia numărându-se Gellert Jaszai, şeful companiei de IT 4iG, anterior unul dintre cei mai importanţi manageri ai imperiului lui Lorinc Meszaros, un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban, şi Zsolt Nyerges, fostă cunoştinţă a familiei Orban.

Şi numele premierului ceh Andrej Babis apare menţionat în documente. Potrivit acestora, Babis a cumpărat un castel de 20 milioane de euro în sudul Franţei cu câţiva ani în urmă folosindu-se de patru companii necunoscute, notează EUObserver.

Cu numai cinci zile înaintea alegerilor parlamentare din Cehia, Babis a negat orice nereguli şi a dat vina pe „mafia din Cehia“ pentru scurgerea de date, potrivit Euractiv. „Este o afacere din 2009. Momentul apariţiei este foarte interesant“, a declarat Babis. Acesta insistă că tot ce a făcut este legal.

Dezvăluire din Pandora Papers apar în contextul în care ţările din nordul Europei analizează măsuri pentru taxarea celor bogaţi.

Acestea ar dori ca bogaţii să finanţeze într-o mai mare măsură finanţele publice după pandemie, scrie Bloomberg.

În Norvegia, Partidul Muncitoresc care a câştigat alegerile de luna trecută vrea să anuleze reducerile privind taxa pe avuţie introduse de guvernul anterior. Între timp, Danemarca propune ca cei mai bogaţi 1% din cetăţenii săi să plătească mai mult pentru dividende şi câştigurile de capital obţinute din acţiuni. Iar guvernul finlandez vrea să impună o taxă de exit pentru emigranţii bogaţi.

Ancheta Pandora Papers a fost realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) şi o echipă de 150 de organizaţii media.

#oameni de afaceri #Pandora Papers #taxe #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.