Digitalizarea agriculturii: Moft sau Necesitate? Ce spune Victor Arpintin, reprezentantul companiei „Agrodronservicii”

Utilizarea dronelor în agricultură, demult nu mai este o noutate, inclusiv pentru fermierii din Republica Moldova. Aceștia țin cont de tendințele internaționale și apelează tot mai des la tehnologiile de ultimă oră. O parte dintre agricultori își cumpără apăratele zburătoare, ceilalți, preferă să achite companiilor care prestează servicii în acest domeniu. De ce totuși acești roboți capătă tot mai mare popularitate în rândurile agricultorilor: este un moft sau o necesitate?

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează industria și dacă merită investit în această ”jucărie” performantă, agrofarm.md a luat legătura cu Victor Arpintin, reprezentantul companiei „Agrodronservicii”. Expertul este pilot de aviație cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu, iar de doi ani este implicat în procesul de digitalizare a agriculturii, oferind sericii în acest sector.

Expertul spune că agricultorii trebuie să apeleze la o dronă doar după ce s-au informat și știu de ce au nevoie.

„Mulți o cumpără cu gândul de o folosi pe post de paznic – să verifice munca oamenilor, să se protejeze de furt etc. Dar drona este ineficientă în acest caz și asta în primul rând pentru că ea zboară puțin și nu reușește să monitorizeze tot și mai e și gălăgioasă și cel care vrea să fure, se poate ascunde de ea, când o aude”.

În schimb, apăratul cu elice este util când vine vorba de analiza pământului și a vegetației, dar și când vine vorba de pulverizare. Victor Arpintin spune că a identificat două categorii de drone agronom, cele care se ocupă de cercetare și cele pulverizatoare.

DRONELE ”CERCETAȘE”

Dronele specializate în analiză, sunt capabile să colecteze și să proceseze informații despre sol, plante și etapele de vegetație. Datorită spectrelor pe care le are încorporate, aceasta poate să identifice problemele care sunt pe terenurile agricole (umiditate, secetă, salinitate etc). De asemenea, ele pot face analiza plantelor și pot identifica etapele lor de dezvoltare. Informațiile acumulate de dronă trebuie să fie interpretate de un expert. Iar după prelucrarea indicatorilor se face un plan exact cu recomandări despre cantitatea fertilizanților și a pesticidelor care trebuie folosită, timpul optim de a fi introduse, dar și vremea recoltării.

Pentru a putea folosi la maxim capacitatea dronei, e nevoie de a o dota cu camere care au spectrele specializate. De obicei, cea mai mare parte din investiție e în camere și programele speciale.

”O dronă are în jur de 6, 7 camere, acestea funcționează simultan, iar senzorii atașați scanează plantele pentru a le evalua dezvoltarea. De obicei, rezultatele analizei și interpretare a datelor, ajung la agricultori în decurs de 24 ore.”

DRONELE PULVERIZATOARE

Pulverizarea pesticidelor, erbicidelor, și a îngrășămintelor cu ajutorul dronelor, este mai eficientă și economică decât pulverizarea tradițională. Randamentul se datorează modului în care elicele formează curenți de aer, acestea rotesc plantele pe mai multe părți, astfel asigură o protecție mai mare, pe o perioadă mai îndelungată. Astfel și cantitatea de substanțe utilizate, se micșorează. Volumul de apă folosit scade cu 90%, iar cel al fertilizanților și pesticidelor cu 30-40%.

Totuși, acestea sunt mai puțin utilizate în livezi sau în câmpurile protejate. Deocamdată în această zonă, nu sunt utile.

DRONELE ȘI LEGEA

Un alt aspect important pe care trebuie să o cunoască agricultorii înainte de a cumpăra un apărat zburător, este norma legală. Victor Arpintin spune că în Republica Moldova, cei care dețin o dronă cu masa mai mare de 0,5 kg, trebuie să aibă licență.

”Pentru a obține acest drept la zbor, proprietarul dronei trebuie să treacă un curs de instruire și apoi să susțină un examen. De asemenea, în fiecare an, drona trebuie să treacă revizia tehnică și, desigur, să fie asigurată.”

Un alt lucru important ce ține de norma juridică, este că zona liberă de zbor în țara noastră este de până la 100 metri înălțime. Iar zborul în zonele roșii, este interzis. Adică zborul este interzis în sate și orașe, iar pentru a putea efectua un zbor pe aceste teritorii, trebuie obținută permisiunea.

În cazul în care aceste reguli sunt încălcate, proprietarul este pedepsit prin retragerea licenței de zbor, iar amenda poate ajunge până la 30 de mii de lei.

Decizia de a cumpăra sau nu un utilaj zburător, ține de fiecare fermier în parte. Dar Victor Arpintin este convins că în următorii ani, tot mai mulți vor fi interesați de digitalizarea agriculturii. Lucru confirmat de creșterea numărului celor care apelează la serviciile lor. În cei doi ani de când activează pe piața din Republica Moldova, au analizat peste 98 de mii de ha de pământ.

Iar echipa lui oferă trei tipuri de servicii: analiză digitală, la necesitate, ceea ce înseamnă un singur zbor care se face la cererea agricultorului. Serviciu de monitorizare, care presupune un contract de lungă durată și reprezintă analiza pe întreg ciclu al vegetației și mai nou, au lansat serviciul de interpretare a datelor. De obicei, acesta este solicitat de agricultorii care au drone, dar nu știu cum să citească informația.

Foto: agrofarm.md

#drona #digitalizare #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.