Paradox energetic în plină iarnă: Moldova a cumpărat mai mult curent în decembrie, dar a plătit mai puțin

Energocom a majorat volumul de energie electrică achiziționat pentru Republica Moldova în luna decembrie 2025, concomitent cu o ușoară reducere a prețului mediu, arată datele publicate de companie.

În decembrie, Energocom a cumpărat 458,15 mii MWh de energie electrică, cu aproximativ 60,5 mii MWh mai mult decât în noiembrie, când achizițiile s-au ridicat la 397,6 mii MWh. Totodată, prețul mediu ponderat a scăzut la 132,57 euro/MWh, față de 134,70 euro/MWh în noiembrie, indicând o ușoară ieftinire a energiei pe fondul condițiilor de piață.

Structura surselor de aprovizionare a rămas dominată de importuri, însă ponderea acestora s-a redus în decembrie. Astfel, 65,46% din energia procurată a provenit din import, comparativ cu 67,97% în noiembrie, în timp ce producătorii autohtoni au asigurat 34,54% din necesar, față de 32,03% în luna precedentă.

Și mixul de achiziție s-a modificat. În decembrie, 35,84% din energia cumpărată a fost contractată prin acorduri bilaterale cu furnizori și producători din România, iar 29,62% a fost procurată pe platformele de tranzacționare BRM și OPCOM. Prin comparație, în noiembrie, ponderea achizițiilor pe burse a fost mai mare – 42,09%, în timp ce contractele bilaterale cu furnizori din România și Ucraina au reprezentat 25,88%.

Energocom precizează că prețurile indicate nu includ taxele și cheltuielile aferente transportului, logisticii și rezervării de capacitate. Datele arată că, deși necesarul de energie a crescut în decembrie, compania a reușit să asigure volume mai mari la un cost mediu ușor mai redus, menținând stabilitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#curent #Energocom #Energie electrică #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat