„Parfumierul” moldovean! Compania milionarului a contabilizat un profit de 125 mii de lei

Viorica Cosmetic, cel mai mare producător de parfumuri și produse cosmetice din Moldova, a anunțat rezultate financiare impresionante pentru anul 2023, încheind cu un profit de 124,8 mii lei, în contrast cu o pierdere de 18,01 milioane lei în anul anterior, potrivit raportului financiar al companiei.

Bilanțul financiar anual al companiei a dezvăluit o creștere semnificativă a veniturilor din vânzări, ajungând la 135,5 milioane lei în 2023, comparativ cu 96,9 milioane lei în 2022, reflectând o creștere de 40%. În același timp, costul vânzărilor a crescut la 57,7 milioane lei, de la 44,6 milioane lei, marjă care evidențiază o eficiență crescută în operațiunile de producție și distribuție.

Cheltuielile de distribuție au înregistrat o creștere moderată de 13%, atingând 63,3 milioane lei, în timp ce cheltuielile administrative au crescut cu 3,5%, până la 11,9 milioane lei. Acest lucru indică un accent continuu pe extinderea rețelei de distribuție și consolidarea infrastructurii operaționale.

Pe partea de active, deși activele pe termen lung au înregistrat o ușoară scădere de 1%, activele curente au cunoscut o creștere impresionantă de 25,1%, reflectând o creștere a lichidității și a capacității de finanțare a activităților curente ale companiei.

Capitalul autorizat al Viorica Cosmetic SA a rămas neschimbat la 118,5 milioane lei la sfârșitul anului 2023, cu 16 persoane acționare ale societății.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viorica #chirtoca #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un scandal de proporții zguduie divizia din Azerbaidjan a companiei Bolt, care are afaceri și în Republica Moldova, după ce mai mulți proprietari de parcuri auto și șoferi au trimis plângeri directe la sediul central din Tallinn, acuzând conducerea locală de corupție sistemică, mită și abuz de putere. Cazul a explodat în spațiul public, iar presa din regiune relatează pe larg despre schemele ilegale care ar fi funcționat în biroul din Baku.

În urma sesizărilor, compania a inițiat un audit intern al proceselor financiare și manageriale. Verificările s-au soldat cu demiterea șefului biroului local, Naim Azizov, precum și a mai multor angajați. Deși compania vorbește despre „schimbări de conducere” în contextul politicilor de conformitate, reclamanții susțin că în spatele deciziei se află un mecanism bine pus la punct de percepere a mitei.

Potrivit acuzațiilor, șoferii ar fi fost blocați pe platformă sub diferite pretexte, iar atunci când solicitau explicații, cererile le erau ignorate. Ulterior, apărea un intermediar care oferea „rezolvarea” problemei contra unor sume de 200–300 de manați, iar după plată conturile erau deblocate imediat. Situații similare ar fi avut loc și în procesul de actualizare a documentelor, unde presupuse „erori” dispăreau doar după achitarea unor sume consistente.

Reclamanții mai susțin că și programul de publicitate al companiei ar fi fost manipulat. Oficial, campaniile erau anunțate ca fiind suspendate, însă parcurile auto care achitau 500 de manați continuau să beneficieze de bonusuri. În unele cazuri, chiar și acolo unde brandingul era interzis, anumite persoane ar fi putut ocoli restricțiile contra cost. Accesul la cele mai profitabile categorii de curse, inclusiv comenzile din aeroport, ar fi fost oferit doar unor parcuri auto „selectate”, în timp ce altele erau blocate fără explicații, deși aveau un istoric financiar fără probleme.

Situația ar fi devenit și mai tensionată după ce informațiile despre plângeri au devenit publice. Unii dintre cei care au sesizat conducerea din Estonia afirmă că au fost contactați telefonic și li s-ar fi cerut să-și retragă reclamațiile. Inițial, zeci de persoane ar fi susținut demersul, însă ulterior mulți și-au schimbat poziția, ceea ce a alimentat suspiciunile privind posibile presiuni. Un proprietar de parc auto susține că deține înregistrări video și audio, precum și documente care ar demonstra circuitul banilor în cadrul schemei legate de publicitate și este pregătit să le prezinte inclusiv conducerii centrale.

În reacția oficială, Bolt a declarat că tratează cu maximă seriozitate orice informație privind încălcări ale politicilor interne și aplică o politică de toleranță zero față de abateri. Compania a subliniat că schimbările de conducere nu afectează operațiunile și a încurajat șoferii și partenerii să utilizeze canalele oficiale pentru raportarea problemelor.

Presa mai subliniază că scandalul reprezintă o lovitură de imagine pentru una dintre cele mai mari platforme europene de mobilitate și scoate în evidență riscurile care pot apărea la nivel local, chiar și în cadrul unor companii cu standarde corporative ridicate.