Pariul făcut de companiile GNL. Zeci de nave plutesc în largul coastelor europene, în aşteptarea scumpirii gazelor

Comercianţii care controlează aceste nave se aşteaptă la preţuri mai mari în lunile următoare, când temperaturile se vor răci în timpul iernii şi când va începe să se reducă surplusul de gaze naturale din depozitele europene. Alte 30 de nave sunt pe drum, în prezent traversează Atlanticul şi se aşteaptă să se alăture cozii înainte de iarnă, arată datele Vortexa.

Coada a apărut în condiţiile în care ţările europene şi-au umplut rezervoarele de stocare până aproape de limitele lor înainte de iarnă. Acest lucru a fost realizat prin achiziţii de GNL pentru a înlocui gazul rusesc, care a fost tăiat ca represalii la sancţiunile occidentale, informează Financial Times.

Temperaturile mai ridicate decât în mod obişnuit pentru această perioadă a anului au redus, de asemenea, cererea de încălzire, ceea ce a contribuit la menţinerea depozitelor pline şi la scăderea preţurilor. La sfârşitul lunii octombrie, instalaţiile de stocare europene aveau o capacitate de 94%, Belgia atingând 100%, Franţa 99% şi Germania 98%, potrivit Gas Infrastructure Europe.

Aceasta reflectă o situaţie similară din industria petrolieră în perioada de vârf a crizei coronavirusului, când o supraofertă de ţiţei i-a determinat pe comercianţi să îşi stocheze petrolul pe nave ca depozit plutitor, aşteptând ca preţurile să crească din nou.

Acţiuni similare au mai fost observate pe piaţa GNL, a declarat un trader, inclusiv în luna septembrie a anului trecut, când preţul gazelor naturale europene a început să crească rapid.

Contractele futures olandeze la gaz TTF, contractul de referinţă european, s-au prăbuşit în ultimele luni, vremea mai blândă decât de obicei şi depozitele europene, în mare parte pline, cântărind asupra preţurilor. Contractele TTF pentru livrare în noiembrie, care au expirat recent, se tranzacţionau sub 85 de euro pe megawatt/oră, cu aproximativ 70% mai puţin faţă de vârful atins la sfârşitul lunii august.

Reţinerea încărcăturilor a dus la o penurie de nave disponibile, ceea ce a dus la creşterea preţurilor de transport şi a făcut ca GNL să fie tot mai inaccesibil pentru cumpărătorii asiatici, care au concurat cu Europa pentru încărcături pe tot parcursul anului.

Costul de transport de pe coasta Golfului SUA către nord-estul Asiei a fost evaluat la 478.000 de dolari pe zi, iar către nord-vestul Europei la 468.000 de dolari pe zi la 31 octombrie, potrivit furnizorului de date Argus Media. Ambele sunt recorduri şi sunt de două ori mai mari decât în urmă cu un an.

#gnl #Europa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toată Grecia ar putea fi distrusă din cauza inundațiilor. Recolta localnicilor a fost grav afectată și peste 200.000 de animale și păsări au fost ucise. Oamenii se tem pentru viața lor.

În Grecia, furtuna Daniel, de la începutul lunii septembrie, a făcut ravagii, iar localnii au pierdut aproape tot ce aveau. Pomii fructiferi, porumbul și aproximativ o cincime din recolta de bumbac a Greciei au fost distruse. Peste 200.000 de animale și păsări au fost ucise.

„Cel mai rău scenariu este că avem o mișcare masivă a populației de pe uscat către marile orașe”, a spus profesorul Kintzios. „Socotesc că, dacă prevalează cel mai rău scenariu, atunci costul, costul direct și imediat pentru economia greacă, ar fi ceva în jur de 4 sau 5 miliarde de euro. Iar costul pe termen lung ar fi de trei ori mai mare”.

Cea mai afectată zonă este câmpia Thessalia, în centrul Greciei. O femeie din zonă a declarat că nu a mai rămas cu aproape nimic și că nu știe ce sa facă pe viitor.

„Nu s-a salvat nimic, apa a ajuns până la acoperiș”, a declarat femeia de 54 de ani. „Am fugit să ne salvăm și am privit cum apa se ridica pas cu pas până când a ajuns la balustrada balconului și am spus: „Gata, casa este distrusă.”

Probleme grave în Grecia

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, promisese ajutor rapid pentru victimele inundațiilor, dar nu s-a mai întâmplat asta. Mulți localnici au ajuns să stea în corturi și să nu aibă ce să mănânce.

„Pagubele sunt enorme, deoarece copacii au fost infectați de bacterii… Puteți vedea acest copac, este verde, dar frunzele încep să se îngălbenească, ceea ce înseamnă că ar putea fi bolnav”, a spus o altă localnică.

Spiros Kintzios, rectorul Universității Agricole, se teme ca oamenii să nu plece definitiv din țară. El a spus că multe drumuri, școli și unități de sănătate primară au fost distruse și că autoritățile n-au găsit soluții.„Avem acum pagube la infrastructura de locuințe, dar și la serviciile municipalității, drumuri, școli, unități de sănătate primară și așa mai departe. Dacă nu reușim să le refacem cât mai repede, atunci avem problema că oamenii vor trebui să se ducă în altă parte să locuiască”, a spus rectorul, potrivit Mediafax.