Krasnoselski anunță că de luni stinge lumina pentru Moldova: Reducem livrările la 27%

Pretinsul lider de la Tiraspol Vadim Krasnoseslski anunță că de luni, 24 octombrie, centrala de la Cuciurgan își reduce livrările de energie electrică în Republica Moldova.

„Livrările vor fi reduse la 27% față de 70% cât sunt în prezent, iar în luna noiembrie există probabilitatea să ajungem la livrări de 23%. Or, acest lucru se datorează diminuării volumului de gaz”, a precizat Krasnoselski pentru presa din regiune.

Tiraspolul susține că a instituit deja stare de urgență în regiune. Pretinsele autorități spun că urmare a reducerii cantității de gaz, energia produsă de Centrala de la Cuciurgan va fi direcționată prioritar locuitorilor din regiune. Respectiv cantitatea de energie livrată Republicii Moldova va fi limitată, deși nu a fost anunțat care vor fi volumele de energie care va fi exportată.

În cazul stopării definitive a livrărilor de gaz în stânga Nistrului, Republica Moldova va rămâne fără curentul electric de la Centrala de la Cuciurgan.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în cadrul emisiunii „în Profunzime” că în cazul unui asemenea scenariu, autoritățile intenționează să achiziționeze energie electrică de pe piața europeană, dar și să majoreze producția de curent livrată de CET-urile locale.

„Energia achiziționată de pe piețele europene va fi mai scumpă, dar trebuie să fim pregătiți de acest lucru”, a precizat ministrul.

În prezent, Republica Moldova importă 70% din necesarul de curent de la Cuciurgan și 30% din România.

Tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 3,15 lei pentru KW/h, iar pentru cei din nordul țării – 3,21 lei KW/h.

#Cuciurgan #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.