Schimb de glume între Dmitri Medvedev şi Elon Musk pe Twitter pe seama demisiei premierului britanic şi salatei verzi

„Putea Liz Truss să-i reziste unei salate?”, se întreba publicaţia The Daily Star.

Celebra salată verde a rupt în sfârşit tăcerea pentru a mulţumi fanilor din Marea Britanie.

„Şi cu casele de pariuri în spatele salatei, eroul verde sfidător a fost dornic să-şi dubleze ambiţia de a supravieţui liderului conservator ofilit”, scrie publicaţia.

Le-a comunicat susţinătorilor săi în fluxul nostru live de aseară: „Eu, salata Daily Star am vrut doar să-i mulţumesc naţiunii pentru tot sprijinul dumneavoastră.Vom rămâne aici atâta timp cât putem şi nu ne vine să credem că aveţi salată verde în inimile voastre. Poate să apară necazuri în viitor, dar scoateţi o frunză din cartea noastră şi să ştiţi că vom putea întotdeauna să râdem şi să glumim, chiar dacă ceasul ticăie împotriva noastră. Ţineţi această legumă în inimile voastre pe măsură ce mergem înainte şi amintiţi-vă că este un viitor luminos, verde şi vibrant în faţa noastră”.

Apoi s-a terminat cu o interpretare captivantă a hitului pop din anii 80 a muzicianului Rick Astley – Never Gonna Give You Up.

Printre cei care au felicitat salata verde a fost însuşi fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, care a scris pe Twitter: „La revedere Liz Truss. Felicitări salatei verzi”.

Pretty good troll tbh

— Elon Musk (@elonmusk) October 20, 2022

#salata #lizz #Medvedev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.