Parlicov explică de ce au explodat facturile la căldură pentru cei care s-au debranșat de la Termoelectrica

Consumatorii debranșați de la sistemul centralizat de încălzire se confruntă cu facturi mai mari pentru agentul termic, iar Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a identificat mai mulți factori responsabili pentru această situație.

Printre acești factori se numără decizia Primarului Chișinăului de a anula plata compensațiilor de până la 40% din valoarea facturii pentru aproximativ 26 de mii de familii vulnerabile, o acțiune luată în absența unei decizii a Consiliului Municipal. În plus, schimbarea mecanismului de compensare în iarna 2022-23 a dus la alocarea compensațiilor în funcție de categoria de vulnerabilitate atribuită, dar doar pentru cei înregistrați pe compensatii.gov.md.

Gestionarii blocurilor locative au fost acuzați că nu au informat corect întreprinderile termoenergetice cu privire la situația reală din bloc, ceea ce a generat facturi disproporționate pentru consumatori. Desigur, chiar dacă metodologia permite gestionarilor să aplice propriile criterii de distribuire a costurilor între apartamente, această abordare nu s-a aplicat corespunzător.

Ministrul Energiei a subliniat că tariful aprobat de ANRE pentru energia termică în decembrie 2023 a fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Din cele 26 837 de apartamente debranșate în Chișinău, aproximativ 17 mii nu au primit compensații pentru căldură în acest an, iar situația este similară și în Bălți.

În cadrul unei ședințe, s-a concluzionat că nu există impedimente legale pentru achitarea compensațiilor, iar cei cu erori înregistrate pot solicita corectarea la Ministerul Muncii. Întreprinderile din sectorul energetic au primit indicații să coopereze pentru a corecta facturile greșite.

Consumatorii care își încălzesc apartamentele cu surse alternative sunt îndemnați să se înregistreze pentru compensații pe compensatii.gov.md până pe 25 ianuarie, pentru a beneficia și de compensații retroactive pentru luna ianuarie.

Pe termen lung, soluția propusă este instalarea Punctelor Termice Individuale și schimbarea sistemelor de distribuție a agentului termic, inițiativă susținută de înființarea Centrului Național pentru Energie Durabilă, care va investi în eficiența energetică a sectorului rezidențial începând cu acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#căldură #tarife #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).