Parlicov explică de ce au explodat facturile la căldură pentru cei care s-au debranșat de la Termoelectrica

Consumatorii debranșați de la sistemul centralizat de încălzire se confruntă cu facturi mai mari pentru agentul termic, iar Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a identificat mai mulți factori responsabili pentru această situație.

Printre acești factori se numără decizia Primarului Chișinăului de a anula plata compensațiilor de până la 40% din valoarea facturii pentru aproximativ 26 de mii de familii vulnerabile, o acțiune luată în absența unei decizii a Consiliului Municipal. În plus, schimbarea mecanismului de compensare în iarna 2022-23 a dus la alocarea compensațiilor în funcție de categoria de vulnerabilitate atribuită, dar doar pentru cei înregistrați pe compensatii.gov.md.

Gestionarii blocurilor locative au fost acuzați că nu au informat corect întreprinderile termoenergetice cu privire la situația reală din bloc, ceea ce a generat facturi disproporționate pentru consumatori. Desigur, chiar dacă metodologia permite gestionarilor să aplice propriile criterii de distribuire a costurilor între apartamente, această abordare nu s-a aplicat corespunzător.

Ministrul Energiei a subliniat că tariful aprobat de ANRE pentru energia termică în decembrie 2023 a fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Din cele 26 837 de apartamente debranșate în Chișinău, aproximativ 17 mii nu au primit compensații pentru căldură în acest an, iar situația este similară și în Bălți.

În cadrul unei ședințe, s-a concluzionat că nu există impedimente legale pentru achitarea compensațiilor, iar cei cu erori înregistrate pot solicita corectarea la Ministerul Muncii. Întreprinderile din sectorul energetic au primit indicații să coopereze pentru a corecta facturile greșite.

Consumatorii care își încălzesc apartamentele cu surse alternative sunt îndemnați să se înregistreze pentru compensații pe compensatii.gov.md până pe 25 ianuarie, pentru a beneficia și de compensații retroactive pentru luna ianuarie.

Pe termen lung, soluția propusă este instalarea Punctelor Termice Individuale și schimbarea sistemelor de distribuție a agentului termic, inițiativă susținută de înființarea Centrului Național pentru Energie Durabilă, care va investi în eficiența energetică a sectorului rezidențial începând cu acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#căldură #tarife #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.