Parlicov explică de ce au explodat facturile la căldură pentru cei care s-au debranșat de la Termoelectrica

Consumatorii debranșați de la sistemul centralizat de încălzire se confruntă cu facturi mai mari pentru agentul termic, iar Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a identificat mai mulți factori responsabili pentru această situație.

Printre acești factori se numără decizia Primarului Chișinăului de a anula plata compensațiilor de până la 40% din valoarea facturii pentru aproximativ 26 de mii de familii vulnerabile, o acțiune luată în absența unei decizii a Consiliului Municipal. În plus, schimbarea mecanismului de compensare în iarna 2022-23 a dus la alocarea compensațiilor în funcție de categoria de vulnerabilitate atribuită, dar doar pentru cei înregistrați pe compensatii.gov.md.

Gestionarii blocurilor locative au fost acuzați că nu au informat corect întreprinderile termoenergetice cu privire la situația reală din bloc, ceea ce a generat facturi disproporționate pentru consumatori. Desigur, chiar dacă metodologia permite gestionarilor să aplice propriile criterii de distribuire a costurilor între apartamente, această abordare nu s-a aplicat corespunzător.

Ministrul Energiei a subliniat că tariful aprobat de ANRE pentru energia termică în decembrie 2023 a fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Din cele 26 837 de apartamente debranșate în Chișinău, aproximativ 17 mii nu au primit compensații pentru căldură în acest an, iar situația este similară și în Bălți.

În cadrul unei ședințe, s-a concluzionat că nu există impedimente legale pentru achitarea compensațiilor, iar cei cu erori înregistrate pot solicita corectarea la Ministerul Muncii. Întreprinderile din sectorul energetic au primit indicații să coopereze pentru a corecta facturile greșite.

Consumatorii care își încălzesc apartamentele cu surse alternative sunt îndemnați să se înregistreze pentru compensații pe compensatii.gov.md până pe 25 ianuarie, pentru a beneficia și de compensații retroactive pentru luna ianuarie.

Pe termen lung, soluția propusă este instalarea Punctelor Termice Individuale și schimbarea sistemelor de distribuție a agentului termic, inițiativă susținută de înființarea Centrului Național pentru Energie Durabilă, care va investi în eficiența energetică a sectorului rezidențial începând cu acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#căldură #tarife #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.