Păstrează-ți bunurile de valoare în cea mai sigură locație din Chișinău! Asigurare de 10 milioane de lei

Casetele individuale de siguranță în locație de maximă securitate – soluție pentru moldovenii care vor să-și protejeze bunurile!

Păstrarea bunurilor de valoare acasă reprezintă un risc. Or, cine din noi nu a deteriorat un document important (testament, certificat de proprietate, titlu de deţinător de acțiuni etc.) sau nu a pierdut, prin casă, un inel valoros sau o monedă de colecție? Pentru a păstra în siguranță astfel de bunuri de valoare, în toată lumea oamenii apelează la închirierea safeurilor în locații specializate, în condiţii de maximă siguranță.

Compania Universal Security Group (USG) a deschis prima locație cu casete individuale, care pot fi închiriate de cei care își vor bunurile de valoare în siguranță. Aceasta se află în Chișinău și este cel mai sigur loc de acest fel din capitală!

Cum este protejată locația?

Încăperea predestinată păstrării bunurilor de valoare este special dotată cu coloane metalice, compartimentate cu casete individuale de siguranță pentru păstrarea și asigurarea integrității bunurilor.

Tezaurul este dotat cu echipament special ce include sistem de supraveghere video, sistem de alarmă, sistem de control acces, antiefracție şi de prevenire a incendiului, fiind prevăzute şi alte măsuri de protecție și pază, reieșind din posibilele riscuri. Acesta este monitorizat, prin intermediul sistemelor moderne de pază, în regim non-stop, de către 2 (doi) operatori ai Dispeceratului centralizat de pază, care se află în același sediu (în nemijlocita apropiere de Tezaur).

În caz de tentativă de pătrundere neautorizată sau prelucrare a sistemelor antiefracție, la obiect vor sosi echipele mobile, atât ale USG, cât și ale companiilor de profil cu care sunt semnate contracte speciale de deservire. Aceasta permite asigurarea intervenției rapide în timp redus (echipa amplasată în adiacent va sosi la obiect în timp de 2-3 minute, comparativ cu 5-7 min. cât este în cazul obiectivelor bancare). De asemenea, e vorba de implicarea unui număr sporit de agenți de intervenție (6 în comparație cu 2 la bănci), de posibilități mai eficiente de dirijare cu agenții de intervenții (deoarece secvențele de pe camerele video permit orientarea personalului spre care acțiuni și în ce zonă trebuie întreprinse).

Ce tipuri de casete individuale sunt disponibile?

Mărimile sunt variate – de la foarte mici la mari. Nemijlocit, în funcţie de ce vreți să plasaţi la păstrare, puteți opta pentru mărimi de: 25x44x5,0, 25x44x7,0, 25x44x12, 25x44x16, 25x44x30.

Cu ce sisteme de protecție sunt dotate casetele invidiaule?

Casete individuale de siguranță reprezintă lădiţe numerotate, de diferite dimensiuni, destinate păstrării bunurilor, prevăzute cu lacăte și chei distincte. Fiecare casetă individuală de siguranță este dotată cu lacăt cu două chei unice de acces. Acțiunile de manipulare a casetei individuale de siguranță de către beneficiar (de retragere sau depunere a bunurilor în acestea) au loc în încăperea pentru operațiuni din cadrul Tezaurului, care reprezintă o cameră de acces exclusiv pentru Beneficiar, înzestrată cu ușă sigură, fără geamuri și fără supraveghere video, dotată cu o masă și rechizite de birou.

Ce bunuri pot fi depuse în casete?

Pot fi depuse documente, valori mobiliare materializate, obiecte de preţ, obiecte de valoare personală, precum şi oricare alte bunuri. Prestatorul nu duce evidenţa bunurilor depuse de către beneficiar în caseta individuală de siguranță şi garantează inviolabilitatea casetei individuale de siguranță prin excluderea accesului altor persoane decât beneficiarul sau persoanele împuternicite de el. Conținutul casetelor individuale de siguranță este cunoscut doar de către beneficiar.

Asigurare de 10 milioane de lei

Și ca să fiți siguri că bunurile dvs., se află în cel mai sigur loc din Chișinău, compania le asigură contra sumei de 10 000 000 lei. Astfel, USG își asumă răspunderea față de beneficiari pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiunilor contractuale.

Pentru mai multe detalii: 079508070 sau 079507010.

www.usgsrl.md

Fără riscuri! Garantăm!

Păstrează-ți bunurile de valoare în cea mai sigură locație din Chișinău!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.