Pe la spatele Chișinăului, "flota fantomă" a lui Putin ar transporta milioane de tone de petrol rusesc

În contextul internațional tensionat, Republica Moldova devine centrul atenției într-un scandal referitor la transportul ilegal de petrol rusesc, denumit „Shadow Fleet”. Datele recente furnizate de Grupul de Monitorizare al Institutului pentru Cercetarea Strategică a Mării Negre și portalul BlackSeaNews dezvăluie că navele înregistrate în Moldova sunt implicate în transportul ilegal de petrol rusesc în proporție de aproximativ 5% din volumul total pentru luna mai 2024, reprezentând aproximativ 0,5 milioane de tone.

Această activitate controversată nu numai că aduce venituri semnificative, estimat la aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an, dar și subminează sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse. În ciuda presiunilor internaționale și a solicitărilor repetate din partea UE pentru aplicarea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, Republica Moldova a refuzat implementarea a 14 pachete de sancțiuni, conform rapoartelor Comisiei Europene din decembrie 2023.

„În mai 2024, navele petroliere ale proprietarilor din Grecia s-au deplasat din Marea Baltică cu mai mult petrol rusesc decât navele petroliere ale oricărei alte țări: 3,4 milioane de tone – 30,55%, cu un număr de 29 de nave din 100, susține Andrii Klymenko de la Institutul de Studii Strategice la Marea Neagră.

Și navele petroliere din jurisdicțiile offshore, unde este foarte dificil să se identifice proprietarii reali (țări FOC – steag de conveniență), ocupă doar locul al treilea: 1,3 milioane de tone; 11,62%; 12 nave din 100.

Din țările europene, s-au remarcat mai multe nave petroliere din Moldova: 0,5 milioane de tone; 4,74%; 5 nave.

Companiile UAE-Rusia se află pe locul al doilea: 1,8 milioane de tone; 16,62%, 17 nave.

Informațiile despre performanțele tuturor proprietarilor de nave-cisternă (țara de înregistrare – numărul de nave – volumul de marfă – % din volumul total pentru mai 2024 – adică din 11.313.931 tone):

Grecia: 29 nave, 3.456.555 tone, 30,55%
UAE-Rusia: 17 nave, 1.880.378 tone, 16,62%
Țări FOC: 12 nave, 1.314.366 tone, 11,62%
China: 11 nave, 1.255.920 tone, 11,10%
India: 7 nave, 819.630 tone, 7,24%
Vietnam: 6 nave, 654.290 tone, 5,78%
Turcia: 6 nave, 611.771 tone, 5,41%
Moldova: 5 nave, 536.535 tone, 4,74%
Azerbaidjan: 3 nave, 326.211 tone, 2,88%
Kazahstan: 2 nave, 232.902 tone, 2,06%
Singapore: 1 navă, 113.226 tone, 1,00%
Kuwait: 1 navă, 112.147 tone, 0,99%

Pentru comparație: din porturile Federației Ruse din Marea Neagră în mai 2024 s-au exportat de 3,2 ori mai puține tone de petrol decât din porturile Federației Ruse din Marea Baltică – 3.498.137 tone.

BANI.MD a solicitat Agenției Navale de la Chișinău infromații cu privire la numărul petrolierelor înregistrate în Republica Moldova. Reprezentanțiii instituției au negat că în Republica Moldova ar fi înregistrat vreun petrolier care ar transporta petrol din Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.