Pe timp de război ucrainenii trimit trenul de pasageri la Chișinău. De câte ori pe săptămână va opera cursa

Operatorul feroviar din Ucraina lansează cursa de tren Kiev – Chișinău. Potrivit informațiilor, garnitura ucraineană va porni spre Chișinău pe data de 5 noiembrie și se va întoarce spre Kiev pe data de 6 noiembrie.

Potrivit informațiilor, trenul nr. 351/352 Kiev – Chișinău va avea o legătură convenabilă la gara Ungheni (Moldova) cu posibilitatea de a face transfer cu trenul către gara Iași (România). Trenul va circula din două în două zile, plecând din Kiev la ora 17:02, ajungând în gara Ungheni la ora 07:53, ajungând la Chișinău la ora 10:38. De la Chișinău, trenul va pleca la ora 17:45, va trece prin Ungheni la ora 20:51 și va ajunge la Kiev la ora 11:48.

Călătoriile cu trenul vor operate de trei ori pe săptămână, în zilele de marți, joi și duminică.

Potrivit informațiilor oferite de Calea Ferată din Moldova (CFM), prețul biletului va varia între 870 și 1.260 lei, în funcție de clasa de confort.

Ultima cursă cu trenul pe ruta Kiev-Chișinău a fost operată pe data de 2 octombrie 1998.

De asemenea, ucrainenii lansează călătorii cu trenul spre Polonia și Austria.

#Kiev-Chisinau #calatorii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.