Percheziții la BNM, în dosarul „frauda bancară”

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) desfășoară percheziții în clădirea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în legătură cu dosarul „frauda bancară”, scrie Newsmaker.

Potrivit sursei citate, perchezițiile ar avea legătură cu decizia acordării garanțiilor de stat Băncii de Economii. Anchetatorii au ajuns la concluzia că, din momentul instituirii supravegherii speciale, pe 27 noiembrie 2014, banca a întors depozitele persoanelor fizice și juridice din garanțiile de stat. Printre acestea se numără compania din offshorul din Panama Veb Solution, implicat în „frauda bancară”.

În martie 2020, Procuratura Generală a anunțat despre reținerea fostei vicepreședinte a BNM, Emma Tăbârță și a fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM, Ion Ropot. Înainte de rețineri, oamenii legii au desfășurat percheziții la Banca Națională, în dosarul „frauda bancară”. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a aprobat reținerea și audierea foștilor și actualilor conducători ai BNM – Drăguțanu, Tăbârță, Cincilei și Sturzu, scrie Newsmaker.

Câteva ore mai târziu a devenit cunoscut faptul că Drăguțanu a fost învinuit de escrocherie și spălare de bani în mărime deosebit de mare și a fost plasat în arest pe un termen de 30 de zile.

Potrivit surselor NM, pe 11 martie, percheziții au avut loc și la domiciliul lui Ion Ropot, fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM. Acestea ar avea legătură cu un alt episod din dosarul „frauda bancară”.

#Banca Națională #BNM #jaf bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.