Perciun: Loteria Națională va aduce până la 270 de milioane de lei pentru sport

Aproximativ 70 de milioane de lei vor fi alocate în acest an pentru dezvoltarea infrastructurii sportive din școli. Banii provin din veniturile asigurate statului de Loteria Națională a Moldovei (LNM). Anunțul a fost făcut de către deputatul Maxim Potîrniche, în timpul dezbaterilor pentru votarea noului Executiv.

Parlamentarul, care e fost fotbalist de performanță, a cerut Guvernului să mențină ritmul de investiții pentru sport, planificat în 2026 și pentru următorii ani.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a confirmat volumul planificat de investiții.

”Mă bucur că am găsit împreună cu Ministerul Finanțelor acea soluție de a transfera o parte din veniturile de la Loteria Națională în direcția infrastructurii sportive și culturale. A fost o polemică care a durat ceva timp, dar într-un final avem acest angajament comun și inclusiv în acest an deja planificăm să investim în jur de de 70 de milioane de lei pentru școlile sportive”, a spus ministrul.

Mai mult, Perciun a precizat că, dacă formula actuală de repartizare a veniturilor de la Loteria Națională va fi menținută, fluxul financiar va crește de câteva ori.

”Dacă ne ținem de angajamentul de a vărsa o parte din profitul de la Loteria Națională în infrastructură sportivă și culturală, asta va fi o mare victorie și va asigura 200-270 de milioane de lei în următorii 3-4 ani”, a precizat demnitarul.

Amintim că, potrivit unei hotărât a Parlamentului din 2025, profitul companiei de stat Loteria Națională a Moldovei poate fi împărțit după cum urmează: 60% pentru dezvoltarea sportului, 20% – pentru cultură și 20% pentru cinematografie.

Potrivit Agenției Proprietății Publice, în 2024, LNM a transferat statului dividende în sumă de 138,29 milioane de lei, iar pentru 2025 – 194,7 milioane de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.