Performanță cu viteza melcului! În 30 de ani economia Moldovei va ajunge la nivelul de dinaintea destrămării URSS

În 2022 Produsul Intern Brut al Moldovei va atinge valoarea de 273,5 miliarde lei și o creștere reală de doar 0,3%, față de anul 2021. PIB-ul Moldovei în acest an e va constitui doar 77,9% din PIB-ul anului 1989, când el a atins maxima istorică, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Cei drept atunci în 1989 el se numea Producția Materială Netă (PMN) și era de 8,3 miliarde ruble. La acea vreme doar bunurile materiale erau calculate în PMN, iar din 1989 a fost pentru prima data utilizată noțiunea de PIB, care includea și serviciile. La acea vreme PIB incluzând și serviciile era cu 35% mai mare decât PNM, formată doar din producția materială.

„În anul când Moldova a obținut independentă PIB deja era în cădere liberă, iar minimul a fost atins în 1999, când PIB-ul Moldovei a ajuns la doar 30,5% față de 1989, o scădere de 3,3 ori în 10 ani. În acest an PIB-ul Moldovei doar a depășit anul 1982. Altfel spus suntem la nivelul de acum 40 ani. Dacă vom asigura o creștere de 3,8% anual, cea ce corespunde cu media din ultimii 10 ani, atunci nivelul anului 1989 va fi depășit tocmai în anul 2029. Astfel va fi nevoie de 30 de ani, pentru a recupera cei 10 ani de cădere a PIB-ului”, spune Ioniță.

În stânga Nistrului căderea a întârziat atunci cu un an, dar prăbușirea a fost mult mai puternică. În prezent PIB-ul din stânga Nistrului constituie doar 32,6% sau de 3 ori mai puțin decât nivelul anului 1989. În prezent PIB-ul din stânga Nistrului este la nivelul anului 1965.

Trebuie să remarcăm faptul că din toate Republicii din fosta URSS în Moldova a fost înregistrată cea lungă și cea mai mare scădere a PIB-ului de după destrămarea URSS. În majoritatea țărilor ex-URSS căderea s-a finalizat în 1995. În Moldova și Ucraina, Căderea a fost până în 1999.

#performanta #PIB #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.