Peste jumătate de milion de euro din banii contribuabililor! Domnica Manole: nu este vina mea

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a respins acuzațiile potrivit cărora ar purta responsabilitatea pentru hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care Republica Moldova a fost obligată să achite despăgubiri de 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL.

Declarațiile au fost făcute în contextul examinării unei cereri de recuzare la Curtea Constituțională or, Manole a afirmat că rolul său în dosar s-a limitat la soluționarea unui litigiu cu privire la recuperarea unei datorii de 1,12 milioane de lei dintr-un contract de locațiune, în 2011.

„Nu din vina judecătorului Manole care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie. Esența cauzei este alta”, a declarat președinta Curții Constituționale.

Potrivit acesteia, dosarul a fost examinat de un complet format din șapte judecători din trei instanțe. Este vorba de Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiție și instanța de fond, iar hotărârea Curții de Apel a fost menținută ulterior de CSJ.

Manole susține că, deși CEDO a reproșat instanțelor naționale o motivare insuficientă a deciziilor, prejudiciul reținut de instanța europeană nu a fost generat de hotărârea cu privire la încasarea datoriei, ci de modul în care bunurile companiei au fost valorificate în faza executării silite.

„Curtea Europeană a indicat că prejudiciul s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei la un preț mai mic decât valoarea reală de piață”, a afirmat Manole.

La 4 iunie 2026, CEDO a pronunțat hotărârea privind satisfacția echitabilă în cauza „Seksimp Group SRL contra Republicii Moldova”, obligând statul să plătească 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material.

Anterior, prin hotărârea din 15 mai 2025, instanța europeană a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la respectarea proprietății, reținând că instanțele naționale nu au răspuns argumentelor esențiale invocate de companie și nu au motivat suficient soluțiile adoptate.

CEDO a mai constatat că bunurile firmei au fost valorificate în cadrul executării silite la un preț semnificativ sub valoarea lor de piață, ceea ce a contribuit la prejudiciul suferit de reclamantă.

În finalul declarației sale, Domnica Manole a precizat că lasă în seama plenului Curții Constituționale decizia privind cererea de recuzare formulată împotriva sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#manile #hotarire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile bibliotecarilor din Republica Moldova vor crește cu până la 36%, iar angajații bibliotecilor de interes național ar urma să primească salarii de peste 11.000 de lei, comparativ cu 8.200 de lei în prezent. Majorările vor fi diferențiate în funcție de categoria instituției, astfel încât bibliotecarii din instituțiile naționale vor beneficia de creșteri mai consistente decât cei din bibliotecile locale, potrivit informațiilor prezentate în cadrul Comisiei economie.

Potrivit explicațiilor din cadrul comisiei, grila de salarizare a angajaților din cultură a fost împărțită în două categorii distincte: instituții de interes național și instituții de interes local. Modificarea urmărește diferențierea salariilor în funcție de statutul instituției în care activează angajații.

Astfel, un bibliotecar dintr-o bibliotecă de interes național, încadrat în categoria I, va avea un salariu de 11.214 lei, față de 8.200 de lei anterior. Majorarea constituie 3.014 lei sau aproximativ 36%.

În cazul bibliotecarilor din instituțiile de interes local, salariul va crește de la 8.200 la 9.700 de lei, ceea ce înseamnă un plus de 1.500 de lei sau aproximativ 18%.

Reprezentanții din comisie au precizat că aceste sume nu reprezintă neapărat veniturile finale ale angajaților. La salariile rezultate din noua grilă se pot adăuga sporurile pentru performanță, în cazul celor care beneficiază de acestea, precum și diferențele determinate de treapta de salarizare.

Calculele prezentate au fost efectuate pentru treapta a treia de salarizare, considerată un nivel mediu al vechimii în muncă. Prin urmare, bibliotecarii cu o vechime mai mare sau care beneficiază de sporuri ar putea avea salarii superioare celor anunțate.

Noua diferențiere salarială va face ca un bibliotecar dintr-o instituție de interes național să câștige, la nivelul salariului calculat în exemplele prezentate, cu 1.514 lei mai mult decât un angajat de aceeași categorie profesională dintr-o bibliotecă locală.