Reforma care poate zdruncina din temelii APP! Expert Grup: Holding de stat și depolitizarea companiilor

29 Iun. 2026, 11:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 11:54 // Actual //  Ursu Victor

Centrul Analitic Independent Expert-Grup propune o reformă a Agenției Proprietății Publice (APP), care ar presupune reorganizarea instituției și, pe termen lung, crearea unui Holding de stat care să preia administrarea corporativă a companiilor strategice cu capital de stat.

Potrivit analizei realizate de Expert-Grup, actuala structură a APP nu mai corespunde mandatului extins pe care îl are instituția, în condițiile în care afectată de lipsa personalului, digitalizare insuficientă, politizare și un management excesiv orientat spre activități operaționale în detrimentul planificării strategice.

Experții arată că APP administrează un patrimoniu public de zeci de miliarde de lei și un număr mare de întreprinderi de stat, însă doar 67% dintre funcțiile instituției sunt ocupate, iar agenția dispune de un singur auditor intern. În plus, reorganizările din 2019 și 2020 au fost realizate fără o analiză funcțională prealabilă, iar încă din 2022 Fondul Monetar Internațional avertiza că mandatul instituției este prea extins raportat la capacitatea sa administrativă.

Analiza identifică opt constrângeri structurale majore, printre care deficitul de personal, digitalizarea limitată, administrarea corporativă blocată de micromanagement, lipsa unei viziuni de dezvoltare organizațională și politizarea excesivă a instituției. Concluzia raportului este că structura actuală a APP nu mai corespunde responsabilităților pe care le exercită.

Pentru remedierea acestor probleme, Expert-Grup propune reorganizarea APP în jurul a trei funcții principale: administrarea corporativă, evidența și monitorizarea patrimoniului public, precum și valorificarea activelor statului prin privatizări, concesiuni și parteneriate public-private.

Pe termen lung, până în 2029, experții recomandă crearea unui Holding de stat, organizat ca societate pe acțiuni deținută integral de stat, care să administreze profesionist companiile strategice nepasibile privatizării prin consilii independente. În paralel, APP ar urma să se concentreze exclusiv pe evidența patrimoniului public, valorificarea activelor și administrarea întreprinderilor aflate în proces de privatizare sau reorganizare.

Raportul mai propune trecerea APP în subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, depolitizarea conducerii, digitalizarea proceselor și introducerea unui nou model de finanțare, care să permită majorarea remunerației specialiștilor din veniturile obținute din valorificarea patrimoniului public, fără presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Potrivit Expert-Grup, reforma ar urma să conducă la o administrare corporativă mai profesionistă, accelerarea proceselor de privatizare, creșterea transparenței în gestionarea patrimoniului public și reducerea influenței politice asupra întreprinderilor de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Aug. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Aug. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!