Petrolul creşte pe fondul avertismentului OPEC şi al relaxării restricţiilor din Shanghai

Preţul petrolului a urcat marţi, în condiţiile în care relaxarea unor restricţii COVID-19 în Shanghai a atenuat îngrijorările legate de cererea chineză iar OPEC a avertizat că este imposibilă înlocuirea unor eventuale reduceri de livrări din Rusia, scrie Reuter.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 3,26 dolari, sau 3,31%, la 101,74 dolari pe baril la ora 10:02 GMT, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a crescut cu 3,01 dolari, sau 3,19%, la 97,30 dolari. Ambele contracte au pierdut luni aproximativ 4%.

Shanghai a declarat luni că peste 7.000 de unităţi rezidenţiale au fost clasificate ca zone cu risc scăzut, după ce nu au raportat noi infecţii timp de 14 zile, iar districtele au anunţat care sunt complexele care pot fi deschise.

Între timp, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a avertizat că va fi imposibil să înlocuiască cele 7 milioane de barili pe zi (bpd) din exporturile de petrol ruseşti pierdute în cazul unor sancţiuni sau acţiuni voluntare.

Uniunea Europeană nu a convenit încă asupra unui embargo asupra petrolului rusesc, dar unii miniştri de externe au declarat că această opţiune este pe masă.

„Piaţa petrolului este încă vulnerabilă la un şoc major dacă energia rusă este sancţionată, iar acest risc rămâne pe masă”, a scris Edward Moya, analist senior de piaţă la OANDA.

Indian Oil Corp (IOC), care a cumpărat ţiţei Ural rusesc în licitaţiile anterioare, a eliminat această variantă din ultima sa licitaţie de ţiţei. Preşedintele american Joe Biden i-a transmis luni seara târziu premierului indian Narendra Modi că a cumpăra mai mult petrol din Rusia nu este în interesul Indiei.

Ţările membre ale AIE plănuiesc să elibereze 240 de milioane de barili în următoarele şase luni, începând cu luna mai, într-un efort de a calma piaţa.

În timp ce eliberarea va atenua majorarea imediată a preţurilor, analiştii au sugerat că acţiunea nu va rezolva deficitul structural cauzat de lipsa investiţiilor, iar stocurile vor trebui să fie refăcute.

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a ajuns la 53,93 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în creștere cu 1,93 miliarde de lei față de începutul anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit informațiilor ministerului, majorarea datoriei interne a fost generată aproape integral de extinderea emisiunilor de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă. Stocul total de VMS a crescut de la 52 miliarde de lei la 54 miliarde de lei într-o singură lună.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de VMS pe piața primară, care s-au majorat cu 1,78 miliarde de lei, până la 41,08 miliarde de lei. Totodată, statul a atras suplimentar 151,98 milioane de lei prin vânzarea de VMS direct către persoanele fizice, prin intermediul platformei electronice eVMS.md, ceea ce a dus acest segment la 802,34 milioane de lei.

În schimb, alte forme de îndatorare internă nu au înregistrat modificări. Împrumuturile contractate de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanțiile de stat interne și alte împrumuturi au rămas la nivel zero.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că, în luna ianuarie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitații a constituit 9,32%, fiind cu 0,24 puncte procentuale mai mare comparativ cu anul 2025. Cele mai ridicate randamente au fost înregistrate la titlurile cu maturități de 182 și 364 de zile, cu dobânzi de 9,53% și, respectiv, 9,52%, în timp ce VMS pe termen de un an au avut o rată medie de 7,0%.