Petrolul ieftin rupe bugetul Rusiei: pierderi de miliarde și un deficit record la orizont

Rusia se confruntă cu un declin drastic al veniturilor din exporturile de petrol, atingând cel mai scăzut nivel din iulie 2023, pe fondul ieftinirii abrupte a țițeiului Urals și al reducerilor de producție convenite în cadrul acordului OPEC+. Potrivit unei analize Bloomberg, în cele patru săptămâni încheiate la 13 aprilie 2025, încasările săptămânale ale companiilor petroliere ruse din exporturi au coborât la 1,29 miliarde dolari — o scădere de 10% față de luna precedentă și de peste o treime comparativ cu aprilie 2024, adică aproximativ 700 de milioane de dolari pierdere pe săptămână.

Volumul exporturilor de petrol rusesc a scăzut la 3,13 milioane barili/zi, însemnând cu 320.000 de barili mai puțin față de jumătatea lunii martie. Lovitura decisivă a venit în a doua săptămână din aprilie, când prețul țițeiului Urals s-a prăbușit sub 50 de dolari barilul. În toate porturile majore de livrare, prețurile au scăzut brusc: cu 9,1 dolari/baril în Marea Baltică, 9,4 dolari în Marea Neagră și 9,7 dolari în Orientul Îndepărtat.

Această evoluție a șters peste 220 de milioane de dolari din veniturile săptămânale ale industriei și amenință grav bugetul de stat. În martie, Rusia pierduse deja 17% din veniturile bugetare din petrol și gaze, iar acum, cu actualul curs de schimb și prețul scăzut al petrolului, guvernul riscă să rateze încasări de până la 3,1 trilioane de ruble din cele 10,8 trilioane planificate, estimează Alexei Tretiakov, directorul general al companiei Aricapital.

Mai mult, nici veniturile non-energetice nu reușesc să compenseze această scădere, urmând să fie și ele cu 2 trilioane de ruble sub așteptări. Rezultatul: un deficit bugetar estimat la 6,5 trilioane de ruble, adică 3% din PIB — mai mare decât cel înregistrat în cel mai negru an recent, 2020.

În acest context, o devalorizare a rublei devine „inevitabilă”, avertizează experții. Dolarul ar putea ajunge la 110–120 ruble, spun analiștii de la Renaissance Capital, dacă prețul petrolului rămâne la 50 dolari/baril. Raiffeisenbank preconizează o depreciere mai moderată, cu un curs de 95 ruble/dolar până la finalul anului, subliniind că rubla este artificial susținută de așteptările de „normalizare geopolitică”.

#buget #pierderi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.