Petrolul ieftin rupe bugetul Rusiei: pierderi de miliarde și un deficit record la orizont

Rusia se confruntă cu un declin drastic al veniturilor din exporturile de petrol, atingând cel mai scăzut nivel din iulie 2023, pe fondul ieftinirii abrupte a țițeiului Urals și al reducerilor de producție convenite în cadrul acordului OPEC+. Potrivit unei analize Bloomberg, în cele patru săptămâni încheiate la 13 aprilie 2025, încasările săptămânale ale companiilor petroliere ruse din exporturi au coborât la 1,29 miliarde dolari — o scădere de 10% față de luna precedentă și de peste o treime comparativ cu aprilie 2024, adică aproximativ 700 de milioane de dolari pierdere pe săptămână.

Volumul exporturilor de petrol rusesc a scăzut la 3,13 milioane barili/zi, însemnând cu 320.000 de barili mai puțin față de jumătatea lunii martie. Lovitura decisivă a venit în a doua săptămână din aprilie, când prețul țițeiului Urals s-a prăbușit sub 50 de dolari barilul. În toate porturile majore de livrare, prețurile au scăzut brusc: cu 9,1 dolari/baril în Marea Baltică, 9,4 dolari în Marea Neagră și 9,7 dolari în Orientul Îndepărtat.

Această evoluție a șters peste 220 de milioane de dolari din veniturile săptămânale ale industriei și amenință grav bugetul de stat. În martie, Rusia pierduse deja 17% din veniturile bugetare din petrol și gaze, iar acum, cu actualul curs de schimb și prețul scăzut al petrolului, guvernul riscă să rateze încasări de până la 3,1 trilioane de ruble din cele 10,8 trilioane planificate, estimează Alexei Tretiakov, directorul general al companiei Aricapital.

Mai mult, nici veniturile non-energetice nu reușesc să compenseze această scădere, urmând să fie și ele cu 2 trilioane de ruble sub așteptări. Rezultatul: un deficit bugetar estimat la 6,5 trilioane de ruble, adică 3% din PIB — mai mare decât cel înregistrat în cel mai negru an recent, 2020.

În acest context, o devalorizare a rublei devine „inevitabilă”, avertizează experții. Dolarul ar putea ajunge la 110–120 ruble, spun analiștii de la Renaissance Capital, dacă prețul petrolului rămâne la 50 dolari/baril. Raiffeisenbank preconizează o depreciere mai moderată, cu un curs de 95 ruble/dolar până la finalul anului, subliniind că rubla este artificial susținută de așteptările de „normalizare geopolitică”.

#buget #pierderi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.