Petrolul ieftin rupe bugetul Rusiei: pierderi de miliarde și un deficit record la orizont

Rusia se confruntă cu un declin drastic al veniturilor din exporturile de petrol, atingând cel mai scăzut nivel din iulie 2023, pe fondul ieftinirii abrupte a țițeiului Urals și al reducerilor de producție convenite în cadrul acordului OPEC+. Potrivit unei analize Bloomberg, în cele patru săptămâni încheiate la 13 aprilie 2025, încasările săptămânale ale companiilor petroliere ruse din exporturi au coborât la 1,29 miliarde dolari — o scădere de 10% față de luna precedentă și de peste o treime comparativ cu aprilie 2024, adică aproximativ 700 de milioane de dolari pierdere pe săptămână.

Volumul exporturilor de petrol rusesc a scăzut la 3,13 milioane barili/zi, însemnând cu 320.000 de barili mai puțin față de jumătatea lunii martie. Lovitura decisivă a venit în a doua săptămână din aprilie, când prețul țițeiului Urals s-a prăbușit sub 50 de dolari barilul. În toate porturile majore de livrare, prețurile au scăzut brusc: cu 9,1 dolari/baril în Marea Baltică, 9,4 dolari în Marea Neagră și 9,7 dolari în Orientul Îndepărtat.

Această evoluție a șters peste 220 de milioane de dolari din veniturile săptămânale ale industriei și amenință grav bugetul de stat. În martie, Rusia pierduse deja 17% din veniturile bugetare din petrol și gaze, iar acum, cu actualul curs de schimb și prețul scăzut al petrolului, guvernul riscă să rateze încasări de până la 3,1 trilioane de ruble din cele 10,8 trilioane planificate, estimează Alexei Tretiakov, directorul general al companiei Aricapital.

Mai mult, nici veniturile non-energetice nu reușesc să compenseze această scădere, urmând să fie și ele cu 2 trilioane de ruble sub așteptări. Rezultatul: un deficit bugetar estimat la 6,5 trilioane de ruble, adică 3% din PIB — mai mare decât cel înregistrat în cel mai negru an recent, 2020.

În acest context, o devalorizare a rublei devine „inevitabilă”, avertizează experții. Dolarul ar putea ajunge la 110–120 ruble, spun analiștii de la Renaissance Capital, dacă prețul petrolului rămâne la 50 dolari/baril. Raiffeisenbank preconizează o depreciere mai moderată, cu un curs de 95 ruble/dolar până la finalul anului, subliniind că rubla este artificial susținută de așteptările de „normalizare geopolitică”.

#buget #pierderi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.