Petrolul ieftin rupe bugetul Rusiei: pierderi de miliarde și un deficit record la orizont

Rusia se confruntă cu un declin drastic al veniturilor din exporturile de petrol, atingând cel mai scăzut nivel din iulie 2023, pe fondul ieftinirii abrupte a țițeiului Urals și al reducerilor de producție convenite în cadrul acordului OPEC+. Potrivit unei analize Bloomberg, în cele patru săptămâni încheiate la 13 aprilie 2025, încasările săptămânale ale companiilor petroliere ruse din exporturi au coborât la 1,29 miliarde dolari — o scădere de 10% față de luna precedentă și de peste o treime comparativ cu aprilie 2024, adică aproximativ 700 de milioane de dolari pierdere pe săptămână.

Volumul exporturilor de petrol rusesc a scăzut la 3,13 milioane barili/zi, însemnând cu 320.000 de barili mai puțin față de jumătatea lunii martie. Lovitura decisivă a venit în a doua săptămână din aprilie, când prețul țițeiului Urals s-a prăbușit sub 50 de dolari barilul. În toate porturile majore de livrare, prețurile au scăzut brusc: cu 9,1 dolari/baril în Marea Baltică, 9,4 dolari în Marea Neagră și 9,7 dolari în Orientul Îndepărtat.

Această evoluție a șters peste 220 de milioane de dolari din veniturile săptămânale ale industriei și amenință grav bugetul de stat. În martie, Rusia pierduse deja 17% din veniturile bugetare din petrol și gaze, iar acum, cu actualul curs de schimb și prețul scăzut al petrolului, guvernul riscă să rateze încasări de până la 3,1 trilioane de ruble din cele 10,8 trilioane planificate, estimează Alexei Tretiakov, directorul general al companiei Aricapital.

Mai mult, nici veniturile non-energetice nu reușesc să compenseze această scădere, urmând să fie și ele cu 2 trilioane de ruble sub așteptări. Rezultatul: un deficit bugetar estimat la 6,5 trilioane de ruble, adică 3% din PIB — mai mare decât cel înregistrat în cel mai negru an recent, 2020.

În acest context, o devalorizare a rublei devine „inevitabilă”, avertizează experții. Dolarul ar putea ajunge la 110–120 ruble, spun analiștii de la Renaissance Capital, dacă prețul petrolului rămâne la 50 dolari/baril. Raiffeisenbank preconizează o depreciere mai moderată, cu un curs de 95 ruble/dolar până la finalul anului, subliniind că rubla este artificial susținută de așteptările de „normalizare geopolitică”.

#buget #pierderi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.