Petrolul ieftin rupe bugetul Rusiei: pierderi de miliarde și un deficit record la orizont

Rusia se confruntă cu un declin drastic al veniturilor din exporturile de petrol, atingând cel mai scăzut nivel din iulie 2023, pe fondul ieftinirii abrupte a țițeiului Urals și al reducerilor de producție convenite în cadrul acordului OPEC+. Potrivit unei analize Bloomberg, în cele patru săptămâni încheiate la 13 aprilie 2025, încasările săptămânale ale companiilor petroliere ruse din exporturi au coborât la 1,29 miliarde dolari — o scădere de 10% față de luna precedentă și de peste o treime comparativ cu aprilie 2024, adică aproximativ 700 de milioane de dolari pierdere pe săptămână.

Volumul exporturilor de petrol rusesc a scăzut la 3,13 milioane barili/zi, însemnând cu 320.000 de barili mai puțin față de jumătatea lunii martie. Lovitura decisivă a venit în a doua săptămână din aprilie, când prețul țițeiului Urals s-a prăbușit sub 50 de dolari barilul. În toate porturile majore de livrare, prețurile au scăzut brusc: cu 9,1 dolari/baril în Marea Baltică, 9,4 dolari în Marea Neagră și 9,7 dolari în Orientul Îndepărtat.

Această evoluție a șters peste 220 de milioane de dolari din veniturile săptămânale ale industriei și amenință grav bugetul de stat. În martie, Rusia pierduse deja 17% din veniturile bugetare din petrol și gaze, iar acum, cu actualul curs de schimb și prețul scăzut al petrolului, guvernul riscă să rateze încasări de până la 3,1 trilioane de ruble din cele 10,8 trilioane planificate, estimează Alexei Tretiakov, directorul general al companiei Aricapital.

Mai mult, nici veniturile non-energetice nu reușesc să compenseze această scădere, urmând să fie și ele cu 2 trilioane de ruble sub așteptări. Rezultatul: un deficit bugetar estimat la 6,5 trilioane de ruble, adică 3% din PIB — mai mare decât cel înregistrat în cel mai negru an recent, 2020.

În acest context, o devalorizare a rublei devine „inevitabilă”, avertizează experții. Dolarul ar putea ajunge la 110–120 ruble, spun analiștii de la Renaissance Capital, dacă prețul petrolului rămâne la 50 dolari/baril. Raiffeisenbank preconizează o depreciere mai moderată, cu un curs de 95 ruble/dolar până la finalul anului, subliniind că rubla este artificial susținută de așteptările de „normalizare geopolitică”.

#buget #pierderi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.