Petrolul, la cel mai ridicat preț din 2018. Cât vor mai dura scumpirile la pompă

Prețul barilului de petrol cu livrarea în noiembrie a depășit 80 USD. Este cel mai ridicat nivel din anul 2018.

Prețurile mondiale la petrol au crescut în dimineața zilei de marți. Astfel că prețul barilului a urcat la peste 80 USD pe baril. Scumpirile au loc pe fundalul cererii mai mare față de ofertă.

Totodată, petrolul BRENT cu livrarea în decembrie s-a majorat cu 0,85%, la 79,36 USD pe baril, iar pentru luna noiembrie cu 0,83%, la 80,19 USD pe baril. Acum câteva zile prețul a ajuns la 80,35 USD. Prețul barilului petrolului BRENT a depășit pentru prima dată nivelul de 80 USD la 23 octombrie 2018.

Experții susțin că prețurile carburanților la pompă vor continua să crească. Ieri ANRE a stabilit un preț plafon de 17,16 lei pentru un litru de motorină cu 0,11 lei mai mult, în timp ce prețul la benzină a rămas neschimbat, la 20,70 lei pe litru.

Anterior, directorul ANRE, Eugen Carpov a declarat anterior că Republica Moldova depinde de prețurile Platts la carburanți, iar ieftinirile vor fi atunci când prețurile se vor duce în jos.

Potrvit conducerui ANRE, stabilirea zilnică a preţurilor plafon la carburanţi e menită să prevină şocurile de creştere sau micşorare bruscă a preţurilor pentru consumatori.

#BRENT #scumpiri #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.