Petrolul rusesc se tranzacționează din nou mult peste plafonul de preț al G-7

11 Apr. 2024, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2024, 16:01 // Actual //  bani.md

Petrolul rusesc se tranzacționează mult peste plafonul de preț al Grupului celor Șapte, care a fost impus pentru a priva Moscova de venituri pentru războiul din Ucraina, însă măsura se arată ineficientă. Potrivit Bloomberg, țițeiul din Urali se tranzacționează la aproximativ 75 de dolari pe baril la părăsirea porturilor din Marea Baltică și Marea Neagră.

Plafonul impus de G-7 cere ca orice companie occidentală implicată în transportul petrolului rusesc să primească o așa-numită atestare – un document care garantează că marfa costă 60 de dolari pe baril sau mai puțin. Dacă aceasta nu se întâmplă, nu li se permite să își ofere serviciile.

În timp ce prețul țițeiului extras din munții Urali a fost peste 60 de dolari aproape tot anul, creșterea acestuia la peste 70 de dolari în aprilie va pune sub mare presiune credibilitatea plafonului pentru traderii care doresc să continue să utilizeze serviciile occidentale. SUA își propune să continue aplicarea plafonului prin sancționarea navelor care transportă țițeiul.

Până când petrolul din Urali ajunge în India, barilul se tranzacționează la 88 de dolari – adică la doar 3,80 de dolari sub punctul de referință global pentru mărfurile fizice, arată datele Argus. Totuși, există în continuare un cost mare de transport care poate fi atribuit direct sancțiunilor, potrivit Bloomberg, sugerând cel puțin un anumit impact asupra Moscovei. În plus față de acesta, livrarea în Asia este semnificativ mai scumpă decât ar fi în Europa, care era principala piață a Rusiei înainte de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.