Petrolul rusesc se tranzacționează din nou mult peste plafonul de preț al G-7

Petrolul rusesc se tranzacționează mult peste plafonul de preț al Grupului celor Șapte, care a fost impus pentru a priva Moscova de venituri pentru războiul din Ucraina, însă măsura se arată ineficientă. Potrivit Bloomberg, țițeiul din Urali se tranzacționează la aproximativ 75 de dolari pe baril la părăsirea porturilor din Marea Baltică și Marea Neagră.

Plafonul impus de G-7 cere ca orice companie occidentală implicată în transportul petrolului rusesc să primească o așa-numită atestare – un document care garantează că marfa costă 60 de dolari pe baril sau mai puțin. Dacă aceasta nu se întâmplă, nu li se permite să își ofere serviciile.

În timp ce prețul țițeiului extras din munții Urali a fost peste 60 de dolari aproape tot anul, creșterea acestuia la peste 70 de dolari în aprilie va pune sub mare presiune credibilitatea plafonului pentru traderii care doresc să continue să utilizeze serviciile occidentale. SUA își propune să continue aplicarea plafonului prin sancționarea navelor care transportă țițeiul.

Până când petrolul din Urali ajunge în India, barilul se tranzacționează la 88 de dolari – adică la doar 3,80 de dolari sub punctul de referință global pentru mărfurile fizice, arată datele Argus. Totuși, există în continuare un cost mare de transport care poate fi atribuit direct sancțiunilor, potrivit Bloomberg, sugerând cel puțin un anumit impact asupra Moscovei. În plus față de acesta, livrarea în Asia este semnificativ mai scumpă decât ar fi în Europa, care era principala piață a Rusiei înainte de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie