Petrolul rusesc se tranzacționează din nou mult peste plafonul de preț al G-7

Petrolul rusesc se tranzacționează mult peste plafonul de preț al Grupului celor Șapte, care a fost impus pentru a priva Moscova de venituri pentru războiul din Ucraina, însă măsura se arată ineficientă. Potrivit Bloomberg, țițeiul din Urali se tranzacționează la aproximativ 75 de dolari pe baril la părăsirea porturilor din Marea Baltică și Marea Neagră.

Plafonul impus de G-7 cere ca orice companie occidentală implicată în transportul petrolului rusesc să primească o așa-numită atestare – un document care garantează că marfa costă 60 de dolari pe baril sau mai puțin. Dacă aceasta nu se întâmplă, nu li se permite să își ofere serviciile.

În timp ce prețul țițeiului extras din munții Urali a fost peste 60 de dolari aproape tot anul, creșterea acestuia la peste 70 de dolari în aprilie va pune sub mare presiune credibilitatea plafonului pentru traderii care doresc să continue să utilizeze serviciile occidentale. SUA își propune să continue aplicarea plafonului prin sancționarea navelor care transportă țițeiul.

Până când petrolul din Urali ajunge în India, barilul se tranzacționează la 88 de dolari – adică la doar 3,80 de dolari sub punctul de referință global pentru mărfurile fizice, arată datele Argus. Totuși, există în continuare un cost mare de transport care poate fi atribuit direct sancțiunilor, potrivit Bloomberg, sugerând cel puțin un anumit impact asupra Moscovei. În plus față de acesta, livrarea în Asia este semnificativ mai scumpă decât ar fi în Europa, care era principala piață a Rusiei înainte de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.