Petrolul rusesc se tranzacționează din nou mult peste plafonul de preț al G-7

Petrolul rusesc se tranzacționează mult peste plafonul de preț al Grupului celor Șapte, care a fost impus pentru a priva Moscova de venituri pentru războiul din Ucraina, însă măsura se arată ineficientă. Potrivit Bloomberg, țițeiul din Urali se tranzacționează la aproximativ 75 de dolari pe baril la părăsirea porturilor din Marea Baltică și Marea Neagră.

Plafonul impus de G-7 cere ca orice companie occidentală implicată în transportul petrolului rusesc să primească o așa-numită atestare – un document care garantează că marfa costă 60 de dolari pe baril sau mai puțin. Dacă aceasta nu se întâmplă, nu li se permite să își ofere serviciile.

În timp ce prețul țițeiului extras din munții Urali a fost peste 60 de dolari aproape tot anul, creșterea acestuia la peste 70 de dolari în aprilie va pune sub mare presiune credibilitatea plafonului pentru traderii care doresc să continue să utilizeze serviciile occidentale. SUA își propune să continue aplicarea plafonului prin sancționarea navelor care transportă țițeiul.

Până când petrolul din Urali ajunge în India, barilul se tranzacționează la 88 de dolari – adică la doar 3,80 de dolari sub punctul de referință global pentru mărfurile fizice, arată datele Argus. Totuși, există în continuare un cost mare de transport care poate fi atribuit direct sancțiunilor, potrivit Bloomberg, sugerând cel puțin un anumit impact asupra Moscovei. În plus față de acesta, livrarea în Asia este semnificativ mai scumpă decât ar fi în Europa, care era principala piață a Rusiei înainte de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.