Piața criptomonedelor își revine după scăderile din ultima săptămână. Bitcoin crește cu 8%

Piața criptomonedelor își revine, după ce săptămâna trecută, prețul mai multor criptomonede, printre care și prețul Bitcoin, cea mai populară criptomonedă, a scăzut, scrie CNBC.

Potrivit Coin Metrics, astăzi, chiar după ora prânzului, prețul celei mai valoroase monede digitale din lume a urcat cu 8% și a ajuns la 53 544 dolari pe monedă. De asemenea, a crescut și prețul eterului și XRP, cu 10% și respectiv cu 12%.

Săptămâna trecută, Bitcoin a scăzut sub 50.000 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii martie, după ce o creștere propusă a impozitului pe câștigurile de capital de la președintele american Joe Biden a dus la un val de vânzări. Întreaga piață criptografică a pierdut peste 200 de miliarde de dolari într-o singură zi.

Se așteaptă ca Biden să crească impozitul pe câștigurile de capital pe termen lung pentru cei mai bogați americani la 43,4%, inclusiv o suprataxă. Acest lucru a declanșat o scurtă scădere pe piețele bursiere, iar analiștii au spus că temerile cu privire la propunere s-ar fi putut extinde și pe piața criptografică.
Bitcoin a ajuns la un preț maxim istoric de aproape 65.000 de dolari.

În ultimele săptămâni, directorii cripto au avertizat cu privire la o posibilă reducere pe piață a autorităților de reglementare. Mai mulți oficiali, de la secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, până la președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, au dat un semnal de alarmă cu privire la utilizarea bitcoinului în activități ilegale.

În Turcia, banca centrală a interzis utilizarea activelor digitale în plăți, în timp ce două schimburi criptografice s-au prăbușit. Directorul general al uneia dintre firme, Thodex, ar fi fugit din Turcia cu 2 miliarde de dolari în fondurile investitorilor.

#crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.