Piața imobiliară a intrat în comă. Cel mai slab an din ultimii 15 ani

30 Ian. 2026, 12:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani și a atins un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, în 2025 au fost realizate 31.200 de tranzacții imobiliare, comparativ cu 45.200 în 2024, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din 2011 încoace. Este una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața a coborât sub pragul de 40.000 de tranzacții, alături de anul 2023.

Cel mai afectat segment al pieței rămâne cel al apartamentelor, în special din Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23.700 în 2024 la 14.000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20.600, față de peste 52.500 în 2019.

Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14.000 (45%), case individuale în restul țării – 8.500 (27%), apartamente în restul țării – 6.600 (21%),
și case individuale în municipiul Chișinău – 2.000 (7%).

„În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Dacă anterior majoritatea tranzacțiilor aveau loc în Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40.000 de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16.500, față de 14.700 în restul țării. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active, pe fondul îngustării pieței din capitală.

În 2025, cele mai multe tranzacții cu apartamente s-au înregistrat în: Chișinău – 59,2%, Bălți – 9,6%, suburbiile Chișinăului – 8,7%, Ungheni – 2,2%, Orhei – 2% și restul raioanelor – sub 2%.

„Numărul redus de tranzacții generează incertitudini în privința evoluției prețurilor, care contribuie în același timp la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a subliniat expertul.

Un fenomen distinct al anului 2025 este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, concomitent cu scăderea drastică a achizițiilor din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16.100 de tranzacții realizate integral cu bani disponibili, în 2025 numărul acestora a coborât la 6.300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7.100, apropiindu-se de maximul istoric din 2019.

Ponderea apartamentelor cumpărate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în anii anteriori. Totodată, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record – 8.300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2.000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2025 confirmă prăbușirea pieței imobiliare tradiționale, în special în Chișinău, și o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, cererea de locuințe rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

01 Iul. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Scandalul de la MoldATSA care a izbucnit după dezvăluirile cu privire la salariul de milioane al verișoarei președintei Maia Sandu, Anastasiei Taburceanu și controversele legate de CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, scoate la iveală veniturile de milioane ale conducerii întreprinderii care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova.

Redacția BANI.MD a prospectat declarațiile de avere ale principalilor angajați ai MoldATSA și a constatat că cel puțin zece funcționari au încasat în 2025 venituri anuale de peste un milion de lei.

Cele mai mari venituri declarate aparțin șefului Departamentului Operațional, Gheorghița Serghei Victor, care a raportat un salariu anual de 1,6 milioane de lei sau 133 de mii lei lunar.

Pe locul al doilea se află contabilul-șef al întreprinderii, Olga Tudor, cu venituri salariale de 1,5 milioane de lei sau 125 mii de lei lunar, la care se adaugă aproape 98 mii de lei diurne și peste 12 mii de lei tichete de masă.

Șeful Serviciului Managementul Traficului Aerian, Veaceslav Șpac, a declarat un salariu anual de 1,4 milioane de lei sau 116 mii lei lunar, iar șeful Centrului Tehnic al Sistemelor de Dirijare a Traficului Aerian, Petru Iovu, a raportat venituri de 1,3 milioane de lei sau 108 mii de lei de la MoldATSA. Acesta a mai declarat venituri din alte activități salariale, inclusiv de la Campingul din Vadul lui Vodă SRL și Federația Sindicală „SindTransAero”, în timp ce soția sa a încasat peste 344 mii de lei salariu de la aceeași întreprindere.

Lista continuă cu șeful Departamentului Siguranță și Investigații, Victor Popușoi, care a declarat 1,2 milioane de lei sau 100 mii de lei lunar, șefa Departamentului Conformitate, Calitate și Audit, Diana Robu (soția fostului procuror general interimar, Dumitru Robu n.a), cu 1,1 milioane de lei sau 91 mii de lei lunar, precum și adjuncta contabilului-șef, Irina Sandu, care a raportat venituri salariale de 1,07 milioane de lei sau 89 mii de lei lunar, la care se adaugă tichete de masă, diurne, ajutor material și compensații pentru energie.

De asemenea, șeful Departamentului Tehnic, Serghei Sandu, a încasat un milion de lei, iar adjunctul șefului Departamentului Securitate Aeronautică, Loredan Roșca, a declarat la fel venituri de un milion de lei sau câte 83 mii de lei lunar.

În ultimele două săptămâni, MoldATSA a fost zguduită de un scandal care s-a soldat cu demisia fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli, a președintelui Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, și a directorului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.