Piața imobiliară din Chișinău încetinește brusc: Vânzările de apartamente au scăzut cu 28%

Accesibilitatea redusă și creșterea prețurilor au temperat apetitul de cumpărare, arată analiza Acces Imobil semnată de Victor Cernomorcenco.

Numărul de apartamente vândute în Chișinău și suburbii a scăzut cu aproximativ 28% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor oficiale analizate de Victor Cernomorcenco, expert la Acces Imobil, în perioada ianuarie–martie 2025 s-au vândut 2884 de apartamente – un volum comparabil cu primul trimestru din 2023, când piața era afectată de inflația record de 30%.

„Accesibilitatea locuințelor a devenit mai puțin atractivă. Vedem tot mai puțini cumpărători dispuși să plătească în numerar. Prețurile au crescut prea mult în raport cu veniturile populației”, notează Cernomorcenco în analiza sa.

Chiar și în condiții de cerere slabă, prețurile au continuat să urce. Dacă în 2023 prețul mediu al unui apartament era de 1070 euro/m², în 2024 acesta a crescut la 1540 euro/m². În primele trei luni din 2025, prețul a depășit 1650 euro/m².

Deși cererea depășește în continuare oferta cu circa 30%, mulți cumpărători preferă să aștepte o eventuală corecție de preț, în loc să se angajeze acum într-o tranzacție.

În mod paradoxal, în timp ce numărul total de tranzacții scade, tot mai mulți cumpărători recurg la credite ipotecare. În trimestrul I 2025, 1768 de apartamente (61% din total) au fost achiziționate prin credit – o cotă fără precedent în ultimii 8 ani, în condițiile în care media istorică era de doar 32%.

Prin comparație, în primul trimestru din 2023, doar 13% din apartamente au fost cumpărate cu ipotecă, pe fondul unei rate anuale efective a dobânzii (DAE) de 14%. Atunci, prețurile erau mai mici, iar majoritatea cumpărătorilor plăteau cash.

Potrivit expertului, 2025 ar putea deveni „anul corecțiilor” pe piața imobiliară. Vânzătorii care vor să încheie tranzacții în acest an vor fi nevoiți să-și alinieze pretențiile la realitățile pieței și la capacitatea reală de plată a populației.

„Doar cei mai motivați cumpărători au rămas pe piață, iar numărul acestora este în scădere. Creșterea abruptă a prețurilor a dus la o dependență mai mare de credite ipotecare și a exclus o bună parte din cumpărătorii tradiționali care apelau la numerar”, conchide Victor Cernomorcenco.

Piața imobiliară din Chișinău se află într-un punct de inflexiune, iar lunile următoare vor arăta dacă tendința de scădere a tranzacțiilor va forța o ajustare a prețurilor sau dacă prețurile vor continua să sfideze logica economică.

#imobil #piata #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”