Piața imobiliară din Chișinău încetinește brusc: Vânzările de apartamente au scăzut cu 28%

Accesibilitatea redusă și creșterea prețurilor au temperat apetitul de cumpărare, arată analiza Acces Imobil semnată de Victor Cernomorcenco.

Numărul de apartamente vândute în Chișinău și suburbii a scăzut cu aproximativ 28% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor oficiale analizate de Victor Cernomorcenco, expert la Acces Imobil, în perioada ianuarie–martie 2025 s-au vândut 2884 de apartamente – un volum comparabil cu primul trimestru din 2023, când piața era afectată de inflația record de 30%.

„Accesibilitatea locuințelor a devenit mai puțin atractivă. Vedem tot mai puțini cumpărători dispuși să plătească în numerar. Prețurile au crescut prea mult în raport cu veniturile populației”, notează Cernomorcenco în analiza sa.

Chiar și în condiții de cerere slabă, prețurile au continuat să urce. Dacă în 2023 prețul mediu al unui apartament era de 1070 euro/m², în 2024 acesta a crescut la 1540 euro/m². În primele trei luni din 2025, prețul a depășit 1650 euro/m².

Deși cererea depășește în continuare oferta cu circa 30%, mulți cumpărători preferă să aștepte o eventuală corecție de preț, în loc să se angajeze acum într-o tranzacție.

În mod paradoxal, în timp ce numărul total de tranzacții scade, tot mai mulți cumpărători recurg la credite ipotecare. În trimestrul I 2025, 1768 de apartamente (61% din total) au fost achiziționate prin credit – o cotă fără precedent în ultimii 8 ani, în condițiile în care media istorică era de doar 32%.

Prin comparație, în primul trimestru din 2023, doar 13% din apartamente au fost cumpărate cu ipotecă, pe fondul unei rate anuale efective a dobânzii (DAE) de 14%. Atunci, prețurile erau mai mici, iar majoritatea cumpărătorilor plăteau cash.

Potrivit expertului, 2025 ar putea deveni „anul corecțiilor” pe piața imobiliară. Vânzătorii care vor să încheie tranzacții în acest an vor fi nevoiți să-și alinieze pretențiile la realitățile pieței și la capacitatea reală de plată a populației.

„Doar cei mai motivați cumpărători au rămas pe piață, iar numărul acestora este în scădere. Creșterea abruptă a prețurilor a dus la o dependență mai mare de credite ipotecare și a exclus o bună parte din cumpărătorii tradiționali care apelau la numerar”, conchide Victor Cernomorcenco.

Piața imobiliară din Chișinău se află într-un punct de inflexiune, iar lunile următoare vor arăta dacă tendința de scădere a tranzacțiilor va forța o ajustare a prețurilor sau dacă prețurile vor continua să sfideze logica economică.

#imobil #piata #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.