Revoluție în fashion! Versace intră în imperiul Prada, după plecarea Donatellei

Casa italiană de modă Prada a ajuns la un acord pentru achiziționarea brandului rival Versace de la holdingul american Capri Holdings, într-o tranzacție evaluată la 1,375 miliarde de dolari, sumă care include și datoriile Versace, potrivit agenției Reuters.

Tranzacția unește două dintre cele mai mari nume din moda italiană, consolidând astfel poziția Italiei pe piața globală a luxului. Acordul vine într-un moment de reconfigurare a industriei, unde marii jucători își consolidează portofoliile pentru a face față competiției internaționale intense.

„Ne propunem să ducem mai departe moștenirea Versace, să celebrăm și să reinterpretăm estetica sa îndrăzneață și atemporală”, a declarat Patrizio Bertelli, președintele Consiliului de Administrație al Prada.

Achiziția va permite formarea unui conglomerat italian cu o cifră de afaceri estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce îl va poziționa ca un jucător competitiv față de giganții francezi LVMH și Kering, relatează agenția AFP.

Versace a fost fondat în 1978 de către Gianni Versace, devenind rapid un simbol al opulenței și nonconformismului. După asasinarea creatorului în 1997, conducerea artistică a fost preluată de sora sa, Donatella Versace. În martie 2025, aceasta a anunțat că părăsește funcția de director creativ al casei de modă.

Prada, la rândul său, a fost fondată în 1913 și este condusă în prezent de Miuccia Prada. Aproximativ 80% din companie se află încă în proprietatea familiei Prada.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#versace #Prada #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.