Piața imobiliară! Schimbare surprinzătoare. Ce se va întâmpla cu cererea și oferta de apartamente

În următoarele luni se va înregistra o ieftinire a creditelor ipotecare, o creștere a competiției băncilor comerciale pentru clienți, o dorință tot mai mare a instituțiilor financiare de a oferi credite și o cerință acerbă a moldovenilor de a lua credite. Dobânda medie la creditele ipotecare scade lunar și va ajunge sub 10% în următoarea perioadă, ceea ce va însemna o înviorare a creditelor ipotecare noi, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”.

Analistul economic afirmă că a avut piața imobiliară a stagna în anul 2022 și mai stagnează și în 2023. Însă acum, se simte o înviorare. La capitolul credite ipotecare noi se observă că se i-au mai multe decât s-au luat patru luni în urmă. Lucru care se va accelera în următoarele luni. Însă, după cum afirmă economistul, cererea care va începe să apară nu va fi acoperită cu ofertă. „În trimestru unu din 2023 au fost date în exploatare 324 de mii de metri pătrați de locuințe. Cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. În trimestru patru din 2021 au fost dați în exploatare 900 de mii de metri pătrați de locuințe. Această scădere dramatică are loc, aproape exclusiv, în municipiul Chișinău. În ultimele două trimestre avem un volum nesemnificativ de locuințe date în exploatare. Am putea avea o altă criză, când brusc prețurile la apartamentele noi vor crește speculativ. Autoritățile trebuie să fie atente la calitatea construcțiiilor, care ar putea să nu fie cea care trebuie pe fundalul cererii ridicate”, a afirmat analistul economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„În 2023 este o stagnare a prețului la apartamente, atât la cele vechi și și la cele noi. Salariul crește nominal, euro se depreciază. În trimestrul doi din 2023 era nevoie ca un moldovean să muncească 7,7 ani pentru un apartament de 70 de metri păstrați. Cel mai mic preț și cel mai accesibil an de la independență încoace, cu excepția apartamentelor noi. Anticipez că în trimestrul patru din 2023 prețul apartamentelor va crește lent, salariul la crește, vom ajunge practic la 7 ani. Accesibilitatea apartamentelor vine la un nivel mai bun decât până la criză. Banii se ieftinesc, iar băcnile au un surplus de bani și nu au ce face cu ei. Toate acestea mă fac să cred că în următoarele luni vom avea o ieftinire a creditelor ipotecare, o creștere a competiției băncilor pentru clienți, o dorință din ce în ce mare mare a băncilor de a da credite și o dorință mai mare a oamenilor de a lua credite. Problema este într-un număr mic de apartamente noi date în exploatare din ultimii 20 de ani. Ramura construcției este ramura economiei care anul trecut a pierdut cele mai multe forțe de muncă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#imobil #cerere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.