Piața vape-urilor scapă de sub control? Ce fac alte guverne

Acum trei ani, Moldova a interzis vânzarea online a țigaretelor electronice, încercând să preia controlul asupra unei piețe în plină expansiune. Autoritățile sperau că măsurile adoptate, inclusiv creșterea accizelor, reducerea nivelului maxime admise de nicotină și limitarea volumului cartușelor, vor ajuta la reducerea răspândirii vape-urilor, în special în rândul tinerilor. Astăzi însă, comerțul cu vape în mediul online crește rapid, reducând cota de piață a canalelor legale de vânzare. Potrivit estimărilor experților, aceste produse sunt comercializate prin cel puțin 30 de platforme online mari, iar autoritățile afirmă că, în Moldova, 12,7% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani folosesc țigări electronice, scrie infotag.md.

Vicepreședinta pentru politici de reglementare a Philip Morris International, Agnieszka Wyszyńska-Schulz, a subliniat pentru Logos Press că situația cu privire la țigaretele electronice reprezintă o provocare complexă pentru multe guverne.

„Piața globală este invadată de vape-uri de unică folosință din China, dintre care o parte nu îndeplinesc standardele de calitate și siguranță, iar altele sunt pur și simplu ilegale. Pentru a combate această problemă, este esențială aplicarea strictă a legislației existente. Nu există o soluție unică. Este nevoie de o abordare complexă, care să includă o politică fiscală adecvată, reglementări bine gândite pentru această categorie de produse și eforturi comune ale diferitor instituții publice, care să controleze atât punctele de vânzare fizice, cât și platformele online.”

Agnieszka Wyszyńska-Schulz a menționat și importanța utilizării inteligenței artificiale în monitorizarea vânzărilor. De exemplu, în Marea Britanie, Agenția Națională pentru Publicitate folosește inteligența artificială pentru a monitoriza canalele online și a verifica reclamele la produse care nu respectă legislația. Așadar, soluții există, iar autoritățile de reglementare trebuie să coordoneze aceste eforturi pentru a combate comerțul ilegal. Totodată, este important să fie alocate și resurse financiare. În Marea Britanie, autoritățile au creat un fond special destinat forțelor de ordine pentru a controla punctele de vânzare.

O altă preocupare majoră ține de lipsa alternativelor pentru consumatori în cadrul politicilor anti-fumat promovate de autoritățile din Republica Moldova. În acest context, Ministerul Sănătății a propus un set de măsuri orientate spre limitarea accesului la produsele din tutun și cele care conțin nicotină, cu accent pe interzicerea pliculețelor cu nicotină. Autorii proiectului de lege invocă practica Uniunii Europene, unde circulația acestor produse este parțial restricționată.

Agnieszka Wyszyńska-Schulz subliniază însă că, în Europa, nu există o interdicție comună privind pliculețele cu nicotină.

„Directiva Europeană lasă această decizie la latitudinea guvernelor naționale, iar majoritatea țărilor UE aleg calea reglementării, nu a interdicției radicale. Astfel, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Austria, România, Elveția și Slovacia au inclus pliculețele cu nicotină în cadrul legal, aplicând asupra lor aceleași reguli ca pentru alte produse fără fum. În aceste țări sunt în vigoare restricții de vârstă, cerințe privind ambalajul, controlul nivelului de nicotină, marcaj obligatoriu și impozitare.”

O astfel de abordare permite controlul pieței, reduce riscul ca minorii să aibă acces la produse care conțin nicotină, asigură venituri la buget și păstrează stimulentele necesare pentru ca fumătorii adulți să treacă la alternative mai puțin nocive. În schimb, interdicțiile au ca efect secundar migrarea acestui segment spre piața neagră, unde nu mai pot fi garantate nici calitatea produselor, nici respectarea limitelor de vârstă, nici colectarea taxelor.

Un exemplu elocvent este Belgia, care a interzis comercializarea pliculețelor cu nicotină în anul 2023. În urma unui audit desfășurat în 2024 la Bruxelles, s-a constatat că în oraș existau peste 300 de puncte care continuau să vândă aceste produse. Agnieszka Wyszyńska-Schulz consideră că soluția nu constă în confruntarea cu consumatorul, ci în construirea unui dialog deschis cu acesta.

„Politicile publice trebuie construite în jurul cetățeanului. Oferiți-i o alegere. Asigurați-i protecție. Arătați-i diferențele. Doar așa pot fi obținute rezultate reale, atât în sănătate publică, cât și în economie”, afirmă ea.

În prezent, Republica Moldova este singura țară din Europa și una dintre cele șase țări din lume în care se preconizează o creștere a consumului de tutun. Potrivit Raportului Global al Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2025, prevalența consumului de tutun în rândul populației de peste 15 ani va ajunge la 27,1%, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.

#vapeuri #guverne #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.