Mafia creditelor lovește din nou! Milioane de euro spălate de la BEM prin Panama – doi inculpați trimiși după gratii

06 Iun. 2025, 09:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2025, 09:46 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Doi administratori de companii au fost condamnați la pedepse privative de libertate pentru implicarea într-o schemă de escrocherie și spălare de bani de proporții uriașe care viza fosta Banca de Economii. Potrivit unei decizii emise pe 5 iunie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, inculpații au primit 15 ani, respectiv 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare, fiind obligați să restituie instituției financiare un prejudiciu total de peste 85 de milioane de lei.

Instanța a stabilit că primul inculpat, administrator al unei companii din Republica Moldova, a acționat în complicitate cu reprezentanți ai unei firme nerezidente din Panama pentru a frauda Banca de Economii. Prin furnizarea unor date false privind activitatea companiei sale, inculpatul a obținut inițial un credit de 1,5 milioane de euro, sumă transferată imediat în contul firmei din Panama și însușită fraudulos.

Ulterior, inculpații au creat alte două companii fictive, prin intermediul cărora au fost obținute suplimentar peste 2,8 milioane de euro. Cel de-al doilea inculpat, care figura drept administrator al uneia dintre aceste companii, a fost implicat în obținerea și spălarea a 500.000 de euro.

În pofida faptului că ambii inculpați și-au susținut nevinovăția pe parcursul procesului, instanța a considerat probatoriul prezentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție drept concludent și i-a găsit vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5) și art.243 alin.(3) lit. b) din Codul penal – escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe lângă condamnarea la închisoare, inculpații au fost privați de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor pe o perioadă de 5 ani.

Instanța a admis parțial acțiunea civilă înaintată de SA „Banca de Economii”, obligându-i pe inculpați la plata a 73,7 milioane de lei din contul unuia dintre ei și 10,9 milioane de lei în mod solidar din contul ambilor.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.