Miliardele pierdute într-o zi: Trump rupe alianța cu Musk și provoacă haos pe bursă

Relația cândva neașteptat de apropiată dintre președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk a explodat într-un conflict public fără precedent, cu implicații politice și financiare majore. Totul a culminat joi, când Trump a amenințat că va tăia contractele guvernamentale ale companiilor deținute de Musk, iar magnatul i-a replicat sec: „Trump trebuie suspendat din funcție”, scrie Reuters.

Tensiunile au început în urmă cu câteva zile, după ce Musk a criticat vehement noul proiect de lege fiscală promovat de Trump, catalogându-l drept o „abominație dezgustătoare” care va adânci dramatic datoria publică a SUA. Deși inițial Trump a evitat să răspundă, joi a declarat în fața presei că este „foarte dezamăgit” de fostul său aliat: „Am avut o relație excelentă cu Elon. Nu știu dacă o mai avem”, a spus Trump, din Biroul Oval.

Între timp, pe rețelele lor preferate – Truth Social și X – a izbucnit un adevărat duel digital. Trump a scris că cea mai simplă metodă de economisire bugetară este „oprirea subvențiilor și contractelor acordate lui Elon”. La scurt timp, Musk a reacționat, susținând o postare care cerea suspendarea lui Trump din funcție – o mișcare considerată de neimaginat într-un Congres dominat de republicani.

Declarațiile belicoase au avut un impact direct asupra pieței: acțiunile Tesla au scăzut cu peste 14%, echivalentul a 150 de miliarde de dolari șterse din capitalizarea bursieră, în cea mai mare prăbușire de o zi din istoria companiei.

Conflictul s-a extins și la SpaceX. Musk a amenințat că va începe dezafectarea capsulei Dragon – singura navetă americană capabilă să transporte astronauți pe Stația Spațială Internațională. Totuși, spre seară, a renunțat la amenințare, iar un semnal de calm posibil a venit când Musk a răspuns „Nu greșești” la o postare a investitorului Bill Ackman, care le cerea celor doi să îngroape securea războiului.

Musk a fost anterior șeful controversatului „Departament pentru Eficiența Guvernamentală” sub administrația Trump, de unde a condus tăieri masive în aparatul bugetar. Acum, atacurile sale pun în pericol trecerea proiectului de lege economică a lui Trump în Senat și pot diviza și mai mult Partidul Republican.

„Dacă Elon nu mai bagă bani în campanii, asta e o problemă serioasă pentru alegerile de la anul”, a spus un strateg republican sub protecția anonimatului.

Într-o postare de marți, Musk avertiza: „În noiembrie anul viitor îi dăm afară pe toți politicienii care și-au trădat poporul.” În timp ce sprijinul său politic scade, protestele cresc la sediile Tesla, iar investitorii sunt tot mai îngrijorați că implicarea sa politică afectează afacerile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musk #conflict #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.