Motorina devine noul coșmar al Occidentului. Penurie în Franța și explozie de prețuri în SUA

19 Sept. 2026, 08:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:34 // Actual //  Ursu Victor

O criză a motorinei începe să lovească marile economii occidentale. În Franța, una din nouă benzinării a rămas fără cel puțin un tip de carburant, iar în Statele Unite prețul motorinei a urcat la un nou record, de 6,45 dolari pe galon. Situația provoacă temeri privind un nou val de scumpiri, întrucât motorina este esențială pentru transportul mărfurilor, agricultură și construcții.

În Franța, 11% dintre stațiile de alimentare raportau vineri lipsa benzinei sau a motorinei, față de 9% miercuri. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în regiunea Grand Est, unde 16% dintre benzinării se confruntă cu dificultăți de aprovizionare. Prețul mediu al motorinei a ajuns la 2,378 euro/litru, cu 7,5 eurocenți mai mult decât în urmă cu o săptămână și la doar doi eurocenți de recordul istoric înregistrat în aprilie.

Criza l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace vineri o reuniune de urgență cu liderii politici francezi. Macron a anunțat și intenția de a convoca, în următoarele săptămâni, o reuniune a statelor G7 pentru a discuta inclusiv posibilitatea eliberării unor cantități suplimentare de petrol și produse petroliere din rezervele strategice.

Problemele sunt și mai vizibile în Statele Unite. Prețul mediu național al motorinei a ajuns la 6,45 dolari pe galon, un maxim istoric, față de aproximativ 3,56 dolari în urmă cu un an. Benzina se tranzacționează, la rândul său, în jurul nivelului de 4,4 dolari pe galon.

Analiștii avertizează că scumpirea motorinei poate avea un efect mult mai amplu asupra economiei decât creșterea prețului benzinei. Combustibilul este utilizat masiv de camioane, utilaje agricole și echipamente industriale, astfel că majorarea costurilor se transmite treptat în prețurile alimentelor, mărfurilor, construcțiilor și serviciilor de transport. Reuters notează că prețurile record la motorină au devenit una dintre cele mai sensibile probleme economice din SUA.

La baza crizei se află reducerea drastică a disponibilității produselor petroliere rafinate pe piața mondială. Războiul din Orientul Mijlociu a afectat rafinăriile și transporturile din Golful Persic, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere din Rusia au redus capacitatea de rafinare a Moscovei. Exporturile de motorină din Rusia au fost restricționate prin interdicții introduse de autorități pentru protejarea pieței interne. Reuters estimează că perturbările din Rusia și Orientul Mijlociu au eliminat aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi din oferta globală de motorină față de începutul anului.

Presiunea a crescut și după atacurile asupra conductei petroliere Est-Vest din Arabia Saudită, principala rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz. Saudi Aramco a informat cel puțin două rafinării europene că livrările de țiței programate pentru octombrie vor fi suspendate, în timp ce compania încearcă să redirecționeze volume prin Oman.

Pe piața europeană, unele încărcături fizice de petrol au depășit deja 130 de dolari pe baril, chiar dacă contractele futures Brent se tranzacționează la niveluri mai reduse. Motorina a depășit, la rândul său, pragul de 200 de dolari pe baril pe piața europeană.

Criza carburanților riscă astfel să devină o nouă sursă de presiune inflaționistă la nivel mondial. Spre deosebire de scumpirea benzinei, explozia prețului motorinei se propagă în aproape întregul lanț economic — de la recoltarea produselor agricole până la transportul acestora către magazine.

19 Sept. 2026, 08:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:27 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat legea care introduce unul dintre cele mai dure pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și oferă Casei Albe posibilitatea de a lovi inclusiv statele care continuă să cumpere masiv petrol și gaze rusești. Actul, supranumit „sancțiunile din iad”, a fost promulgat vineri, 18 septembrie, a anunțat Casa Albă.

Legea poartă numele fostului senator republican Lindsey Graham, care a promovat proiectul și care a murit în luna iulie. Documentul a fost adoptat în august de Senatul SUA cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, iar pe 16 septembrie a trecut și de Camera Reprezentanților, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă.

Noua legislație îi permite președintelui american să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din țările care se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol și gaze naturale rusești. Printre statele care ar putea fi afectate se numără China și India. Tarife similare pot fi aplicate și unor țări considerate principalii facilitatori ai eludării sancțiunilor impuse industriei petroliere ruse. Legea oferă însă administrației prezidențiale marjă de decizie privind aplicarea acestor măsuri.

În același timp, mărfurile de origine rusă importate în Statele Unite ar putea fi taxate cu tarife de până la 500%, cu anumite excepții, inclusiv pentru uraniul destinat reactoarelor nucleare americane și izotopii medicali.

Pachetul extinde sancțiunile asupra oficialilor ruși, instituțiilor financiare și sectoarelor-cheie ale economiei ruse. Sunt vizate industria energetică și cea de apărare, precum și așa-numita „flotă din umbră” de petroliere folosită pentru transportarea petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale.

Scopul declarat al noilor măsuri este reducerea veniturilor pe care Moscova le poate utiliza pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Legea extinde, de asemenea, până în 2031 o serie de sancțiuni americane existente împotriva Iranului.

Pachetul a provocat însă și controverse la Washington. O parte dintre congresmeni au avertizat că noile atribuții tarifare acordate președintelui ar putea afecta inclusiv parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite.