Motorina devine noul coșmar al Occidentului. Penurie în Franța și explozie de prețuri în SUA

19 Sept. 2026, 08:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:34 // Actual //  Ursu Victor

O criză a motorinei începe să lovească marile economii occidentale. În Franța, una din nouă benzinării a rămas fără cel puțin un tip de carburant, iar în Statele Unite prețul motorinei a urcat la un nou record, de 6,45 dolari pe galon. Situația provoacă temeri privind un nou val de scumpiri, întrucât motorina este esențială pentru transportul mărfurilor, agricultură și construcții.

În Franța, 11% dintre stațiile de alimentare raportau vineri lipsa benzinei sau a motorinei, față de 9% miercuri. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în regiunea Grand Est, unde 16% dintre benzinării se confruntă cu dificultăți de aprovizionare. Prețul mediu al motorinei a ajuns la 2,378 euro/litru, cu 7,5 eurocenți mai mult decât în urmă cu o săptămână și la doar doi eurocenți de recordul istoric înregistrat în aprilie.

Criza l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace vineri o reuniune de urgență cu liderii politici francezi. Macron a anunțat și intenția de a convoca, în următoarele săptămâni, o reuniune a statelor G7 pentru a discuta inclusiv posibilitatea eliberării unor cantități suplimentare de petrol și produse petroliere din rezervele strategice.

Problemele sunt și mai vizibile în Statele Unite. Prețul mediu național al motorinei a ajuns la 6,45 dolari pe galon, un maxim istoric, față de aproximativ 3,56 dolari în urmă cu un an. Benzina se tranzacționează, la rândul său, în jurul nivelului de 4,4 dolari pe galon.

Analiștii avertizează că scumpirea motorinei poate avea un efect mult mai amplu asupra economiei decât creșterea prețului benzinei. Combustibilul este utilizat masiv de camioane, utilaje agricole și echipamente industriale, astfel că majorarea costurilor se transmite treptat în prețurile alimentelor, mărfurilor, construcțiilor și serviciilor de transport. Reuters notează că prețurile record la motorină au devenit una dintre cele mai sensibile probleme economice din SUA.

La baza crizei se află reducerea drastică a disponibilității produselor petroliere rafinate pe piața mondială. Războiul din Orientul Mijlociu a afectat rafinăriile și transporturile din Golful Persic, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere din Rusia au redus capacitatea de rafinare a Moscovei. Exporturile de motorină din Rusia au fost restricționate prin interdicții introduse de autorități pentru protejarea pieței interne. Reuters estimează că perturbările din Rusia și Orientul Mijlociu au eliminat aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi din oferta globală de motorină față de începutul anului.

Presiunea a crescut și după atacurile asupra conductei petroliere Est-Vest din Arabia Saudită, principala rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz. Saudi Aramco a informat cel puțin două rafinării europene că livrările de țiței programate pentru octombrie vor fi suspendate, în timp ce compania încearcă să redirecționeze volume prin Oman.

Pe piața europeană, unele încărcături fizice de petrol au depășit deja 130 de dolari pe baril, chiar dacă contractele futures Brent se tranzacționează la niveluri mai reduse. Motorina a depășit, la rândul său, pragul de 200 de dolari pe baril pe piața europeană.

Criza carburanților riscă astfel să devină o nouă sursă de presiune inflaționistă la nivel mondial. Spre deosebire de scumpirea benzinei, explozia prețului motorinei se propagă în aproape întregul lanț economic — de la recoltarea produselor agricole până la transportul acestora către magazine.

04 Nov. 2026, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:05 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut  în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.