Arabia Saudită închide robinetul! Rafinăriile Europei rămân fără petrol în octombrie

Arabia Saudită a suspendat livrările de petrol pentru cel puțin două rafinării europene în luna octombrie, după ce atacurile cu drone au avariat conducta strategică East-West, una dintre principalele rute prin care țițeiul saudit ajunge la Marea Roșie. Potrivit Bloomberg, măsura ar urma să afecteze cumpărătorii europeni care primesc petrol în baza contractelor pe termen lung.

Saudi Aramco, gigantul petrolier de stat al Arabiei Saudite, și-a informat clienții europeni că nu le va aloca țiței pentru octombrie. Situația vine după atacul asupra conductei East-West, care a avariat trei stații de pompare și a perturbat încărcările de petrol în portul Yanbu, de la Marea Roșie.

Pentru rafinăriile europene, contractele pe termen lung cu Saudi Aramco reprezentau o sursă stabilă de aprovizionare. Reducerea livrărilor obligă acum companiile să caute rapid alternative pe o piață deja tensionată. Compania poloneză Orlen s-a numărat printre cumpărătorii care au început să caute volume suplimentare din alte regiuni, inclusiv din Marea Nordului.

Problemele logistice apar într-un moment în care exporturile saudite sunt deja afectate de perturbările din Orientul Mijlociu. Conducta East-West a devenit esențială pentru transportarea petrolului către Yanbu și pentru evitarea rutelor maritime din Golful Persic. Reuters estima anterior că întreruperea acesteia putea pune în pericol echivalentul a până la 4% din oferta mondială de petrol.

Tensiunile s-au reflectat rapid și în prețuri. După suspendarea încărcărilor din Yanbu și anularea unor livrări către Europa, cotațiile petrolului au crescut puternic, iar unele cargo-uri fizice au fost tranzacționate la peste 120 de dolari pe baril. Contractele futures Brent au depășit în această săptămână pragul de 109 dolari înainte de a coborî ulterior.

Saudi Aramco încearcă să compenseze pierderile de capacitate de export prin livrări alternative. Compania intenționează să transporte aproximativ 60 de milioane de barili în septembrie și octombrie prin transferuri navă-la-navă în apropierea portului Sohar din Oman, volumele fiind orientate în special spre piețele asiatice.

În paralel, compania speră să repornească parțial conducta East-West în următoarele zile și să o readucă la capacitate maximă în aproximativ șase săptămâni. Până atunci, rafinăriile europene vor fi nevoite să concureze pentru volume alternative de petrol, ceea ce menține riscul unor noi scumpiri ale țițeiului și produselor petroliere în regiune.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.