Pierderi uriașe de zeci de milioane de metri cubi de apă pe an. Topul localităților unde se pierde apa pe drum

18 Ian. 2022, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Ian. 2022, 15:31 // Actual //  bani.md

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, astăzi, 18 ianuarie 2022, în ședință publică, modificarea Regulamentului cu privire la stabilirea și aprobarea, în scop de determinare a tarifelor, a consumului tehnologic și a pierderilor de apă în sistemele publice de alimentare cu apă.

În top, localitățile cu cele mai mari pierderi de apă sunt: Edineț unde se pierde 76% din apa întreprinderi, Bălți – 59% și Chișinău – 33%.

Pentru anul 2020 în comparație cu anul 2019 consumul tehnologic și pierderile de apă în sistemele publice de alimentare cu apă (CTP) s-a redus cu 4,01 %, iar în comparație cu anul 2018 CTP totale s-au redus cu 4,76%.

Deși în anul 2020 consumul și pierderile s-au redus la moment sunt anumite probleme în sector care necesită intervenție din partea statului. Este vorba de nejustificarea de către operatori prin dovezi a consumurilor tehnologice și a pierderilor de apă în procesele tehnologice de captare, tratare, transportul și distribuția apei către consumatori, imposibilitatea determinării volumelor reale de apă pierdute în urma producerii avariilor și inacțiuni din partea titularilor de licențe în ceea ce ține de eficientizarea proceselor tehnologice de captare, tratare, transportul și distribuția apei către consumatori în aducțiuni, rețelele de transport și de distribuție a apei.

Regulamentul aprobat de ANRE are drept scop stabilirea modalității unice de calculare şi aprobare a consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă în sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare, volume de apă care vor fi luate în considerare la determinarea tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Documentul a fost completat cu norme concrete ce țin de stabilirea unor proceduri clare necesare pentru evidența și justificarea consumurilor tehnologice în procesele de captare, tratare, pompare, transportare, distribuție a apei către consumatori și a pierderilor de apă în rețelele publice de alimentare cu apă. Hotărârea aprobată prevede termene concrete pentru elaborarea și implementarea de către operatori a unor proiecte de optimizare a cheltuielilor și a consumurilor tehnologice de apă. Aplicarea modificărilor va duce la descreșterea consumurilor tehnologice și a pierderilor de apă din rețelele publice de alimentare cu apă și atingerea unor consumuri tehnologice și pierderi de apă care vor sta la baza determinării tarifelor care reflectă cheltuielile minime justificate ale operatorilor.

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.