Pierderile de milioane cutremură cel mai mare producător de pâine! Le va acoperi din rezerve

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova a contabilizat pierderi de 11,3 mil. de lei în anul 2021. Acționarii au decis, în cadrul adunării generale, să le acopere din rezervele obligatorii.

La adunare s-a mai decis ca 69% din profitul net preconizat pentru anul 2022 să fie investit în dezvoltarea producției, 25% – pentru plata dividendelor, 1% – pentru remunerarea membrilor organelor de conducere și 5% – pentru alte scopuri.

Acționarii de la Franzeluța au aprobat raportul anual al Consiliului Societății și raportul economico-financiar pentru anul 2021, precum și direcțiile prioritare de dezvoltare a Societății pentru perioada 2022-2024. Totodată, au fost aleși noii membrii ai Consiliului de supraveghere, ai Comitetului de audit.

În Consiliu, pentru un mandat de 2 ani, au fost aleși următorii membri: Viorelia Lazăr, Vladimir Arachelov, Sergiu Gherciu, Cristina Ceban, Viorica Beșliu, Svetlana Mariuta și Gheorghe Parfeni. Moldauditing a fost ales auditor pentru anul 2022. Franzeluța este cel mai mare producător de pâine și produse de panificație din Moldova. Statul deține pachetul de control al companiei (55,2% din acțiuni).

Pentru a diminua pierderile în anul 2022, administrația companiei a scumpit pâinea la 6,20 lei, în caz contrar pierderile erau estimate la 73,6 mil. lei.

Franzeluța este cel mai m are producător de pâine din Republica Moldova cu o cotă de piață de 20% din total. În țară, per total, sunt 5 producători de pâine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#franzeluta #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.