Piersicul plat – „locomotivă de preț” pentru piața piersicilor în Moldova. De ce nu se oferă subvenții pentru acest soi

Săptămâna trecută, fermierii din regiunile sudice ale Moldovei au început recoltarea și vânzarea soiurilor de piersic plat. Aceste fructe sunt prezente pe piața internă de aproximativ o lună.

Până acum, acestea erau în principal produse importate din Grecia sau Turcia de comercianții cu amănuntul, în principal de cele mai mari lanțuri de supermarketuri, în mod independent și vândute cu amănuntul la un preț ridicat – 50-60 lei / kg (2,77-3,33 USD / kg). Adică cam de două ori prețul piersicilor obișnuite, scrie East-Fruit.

La apariția în vânzare a piersicilor plați autohtoni, piața moldovenească a reacționat aproape imediat prin scăderea prețurilor pentru aceasta: la 30-35 lei / kg (1,66-1,94 USD / kg) la „piață” și 40-50 lei / kg (2 $, 22-2,77 / kg) în comerțul la supermarket, până la 23-25 lei / kg (1,27-1,38 $ / kg) pe piețele angro.

În același timp, apariția soiurilor locale de piersici plați pe piața moldovenească săptămâna trecută, judecând după monitorizarea prețului EastFruit, a condus la o creștere – după o stagnare de două săptămâni – a prețurilor medii și maxime pentru piersici în general cu aproximativ 2 lei / kg, până la 17 lei / kg. (0,94 USD / kg) și respectiv 20 lei / kg (1,11 USD / kg).

În același timp, fermierii-comercianți observă influența ambiguă a piersicului plat asupra segmentului de piersici în ansamblu. Pe de o parte, piersicile din soiurile plate au o cerere vizibil ridicată în rândul consumatorilor – în ciuda faptului că în prezent costă cu 5 lei / kg mai mult în comerțul cu amănuntul decât piersicile obișnuite. Pe de altă parte, prezența unui număr semnificativ de piersici plate pe piață reduce nivelul vânzărilor de soiuri obișnuite de piersici și duce la o polarizare ridicată a prețurilor pentru acestea. Mai mult, pe măsură ce oferta de soiuri comune de piersici pe piața internă (Red Haven etc.) crește, nivelul minim al prețului pentru piersici va scădea și mai mult.

De asemenea, merită luat în considerare faptul că vânzările la export de piersici moldovenești, potrivit comercianților, nu sunt mari la sfârșitul lunii iulie (caisul are o cerere vizibil mare de cumpărători externi). În același timp, piersicii plați nu sunt practic exportați. Potrivit estimărilor experților, suprafața totală a piersicilor plați, în Moldova este de aproximativ 50 de hectare. Cu toate acestea, plantațiile sale în fermele horticole rareori depășesc câteva hectare; este extrem de dificil să colectăm chiar și un singur lot de export de produse din astfel de zone.

Și încă un punct curios: micii producători de soiuri de piersic plat preferă să-l vândă pe cont propriu la un preț relativ ridicat, fără a recurge la serviciile revânzătorilor intermediari. În parte, acest lucru este facilitat de densitatea ridicată, transportabilitatea și păstrarea calității piersicului plat; fermierul nu are o mare nevoie să-l vândă urgent imediat după recoltare.

Reprezentanții asociațiilor de pomicultori consideră că creșterea segmentului de producție de piersici plați în Moldova la nivelul exportului este mult îngreunată de faptul că nu a fost încă inclusă în registrul de stat al soiurilor recomandate. În consecință, înființarea livezilor de piersici plați nu este subvenționată.

#pomicultori #produse autohtone #piersic plat #preturi #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.