Planul șocant al lui Bolea: Palatul Feroviarilor, bijuteria CFM, ar putea fi vândut pentru a acoperi datoriile uriașe

Calea Ferată din Moldova (CFM) continuă să se confrunte cu dificultăți financiare majore, înregistrând pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”. Potrivit oficialului, situația companiei este critică, iar activitatea curentă nu acoperă cheltuielile.

Printre soluțiile propuse de ministru se numără vânzarea unor active valoroase, inclusiv Palatul Feroviarilor, o clădire emblematică situată în centrul Chișinăului.

„Cred că administrația CFM ar trebui să scoată la vânzare Palatul Feroviarilor pentru a obține resurse financiare necesare plății salariilor. Este o decizie dificilă, dar necesară în condițiile actuale”, a subliniat Bolea.

Ministrul a amintit că, în 2023, Spitalul Feroviarilor a fost transferat sub administrarea Ministerului Sănătății, deoarece reprezenta o povară financiară suplimentară pentru companie. Cu toate acestea, datoriile continuă să crească, ajungând la peste 162 de milioane de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2025.

În octombrie 2024, au fost alocate 60 de milioane de lei pentru a acoperi temporar salariile angajaților, însă aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a stabiliza situația.

Vladimir Bolea a subliniat necesitatea identificării unor soluții pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea CFM. „Trebuie să găsim modalități și căi de dezvoltare durabilă. Altfel, aceste datorii și pierderi vor continua să afecteze grav compania și angajații săi”, a declarat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #CFM #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.