Canada întărește frontul: Aplică sancțiuni pentru nepoata lui Putin și flota din umbră a Rusiei

Canada a introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei, extinzând lista de restricții la 70 de persoane și companii, inclusiv la 109 tancuri, care fac parete din flota din umbră a Rusiei. Măsurile vin la trei ani de la începutul războiului din Ucraina, urmând exemplul Uniunii Europene, Australiei și Regatului Unit.

Printre persoanele sancționate se numără Anna Țivileva, nepoata președintelui rus Vladimir Putin și viceministru al Apărării, și soțul acesteia, Sergey Țivilev, ministrul Energiei din Rusia. De asemenea, sancțiuni au fost aplicate unor figuri importante precum jurnalistul Vladimir Pozner, președintele Federației de Schi din Rusia, Elena Vealibă, și alți oficiali și oameni de afaceri, inclusiv miliardarul Igor Altușkin, fondatorul „Rusiei Compania de Cupru”.

Guvernul canadian a subliniat că aceștia sunt acuzați de sprijinirea invaziei Rusiei în Ucraina și de implicare în deportările ilegale și transferul forțat al copiilor ucraineni în teritoriile ocupate temporar. De asemenea, aceștia sunt acuzați de propagandă și manipularea opiniei publice pentru a sprijini regimul lui Putin.

Pe lângă sancțiunile individuale, Canada a vizat și instituții precum Forțele Aerocosmice Rusești și alte entități de stat implicate în război și propagandă. De asemenea, au fost impuse sancțiuni împotriva unor companii și organizații, cum ar fi „RusCupru” și „Institutul de Dezvoltare a Internetului”.

Sancțiunile vizează și 109 nave a „flotei din dumbră” a Rusiei, care sunt folosite pentru activități economice ilegale și evaziune fiscală. Canada continuă să aplice presiuni asupra Rusiei, subliniind importanța menținerii unei linii ferme de sancțiuni pentru a descuraja agresiunea Rusiei în Ucraina.

În aceleași zile, Marea Britanie și Australia au introdus cele mai mari pachete de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul războiului, iar Uniunea Europeană a anunțat al 16-lea pachet de sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Canada #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.