Politicieni care votează peste hotare: au ales Frankfurt, Munchen și Milano

Dorin Chirtoacă

Liderul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, și-a exercitat astăzi dreptul de vot la Frankfurt, Germania, informează Realitatea.md. El a negat faptul că ar fi avut loc tentative de corupere a alegătorilor și a acuzat presa afiliată socialiștilor că ar răspândi informații false, scrie realitatea.md.

„Iată, mă aflu aici, în fața secției de votare din Frankfurt și după cum vedeți nu există loc pentru corupere”, a declarat Dorin Chirtoacă.

În imaginile video publicate de liberal se observă cum oamenii din Republica Moldova sunt adunați în jurul secției de votare. Cineva dintre conaționali au improvizat o scenă, au pus muzică la volum mare și se adunau în jurul fostului primar, pentru a face poze.

Renato Usatîi

Renato Usatîi, candidatul de pe lista blocului electoral care-i poartă numele, așteptat la secția de votare din Chișinău, și-a exercitat dreptul la vot pentru alegeri parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent, tocmai la Munchen, Germania, notează Realitatea.md. După amiază deja va reveni înapoi în Republica Moldova pentru a fi alături de echipa sa.

„Vă salut, stimați prieteni. Astăzi, mă aflu în Munchen, Germania. Am votat împreună cu sute de cetățeni care, cu părere de rău, se află departe de copii, de părinți, departe de familie. Am fost și am votat pentru resetarea statului, ca la următorul scrutin electoral cetățenii să poată să voteze alături de copii, din Republica Moldova. Pentru un plan de modernizare, pentru a face regulă în bugetul de stat, ca toți cei care au furat țara până acum să răspundă în fața justiției”, a declarat Renato Usatîi.

Acesta a avut un discurs în română și rusă. Și cel mai probabil declarațiile au fost filmate lângă secția de votare.

Pe fondal se aude că cineva îl salută. „O secundă, băieți”, le-a replicat Renato Usatîi.

Acesta a explicat că a votat anume la Munchen, pentru că de acolo a găsit zbor spre Chișinău.

Valeriu Munteanu, membru AUR

Fostul președinte al Partidului Uniunea Salvați Basarabia, în prezent, membru al Alianței pentru Unirea Românilor își va exercita dreptul la vot la Milano, Italia.

Despre asta a anunțat chiar acesta pe pagina sa de Facebook.

„Cu viteza de 300 km/h „zburăm” de la Roma spre Milano, unde vom fi alături de basarabenii noștri minunați ne vom exercita dreptul la vot”, scrie Munteanu.

Vlad Bilețchi, lider AUR

Tot la Milano ar vota și liderul Alianței pentru Unirea Românilor, Vlad Bilețchi. Cel puțin asta reiese din postarea colegului său de breaslă, Valeriu Munteanu.

Gheorghe Cavcaliuc, liderul PACE

Peste hotare a votat și liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc, aflat în Italia. După exercitarea dreptului de vot s-a filmat alături de cei doi copii ai săi, după care a motivat-o și pe mama sa să adauge niște cuvinte.

La sfârșit, le-a promis colegilor cu care a candidat pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent că, până-n seară, va fi deja în Republica Moldova.

„Astăzi este o zi importantă pentru Republica Moldova, pentru noi toți. Am ales să votez din diasporă și anume din Italia, unde moldovenii sunt cei mai mulți. Am ales să votez alături de mama mea, care a muncit 20 de ani împreună cu tata, aici, în Italia. Alături de copiii mei, pentru că le doresc un viitor mai bun și nu vreau ca atât ei, cât și următoarele generații de copii să treacă prin calvarul pe care l-am trecut noi, când am rămas copii mici acasă, având părinți nevoiți să plece peste hotare”, a declarat Gheorghe Cavcaliuc, trăgând copiii de mână.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Primele date preliminare ale alegerilor vor fi prezentate la 22.00.

Peste hotare au fost deschise 150 de secții de votare, 31 fiind nemijlocit în Italia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.