Pompierii i-au stins afacerea milionarului din cereale, iar Guvernul i-a pus lacătul

24 Ian. 2023, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
24 Ian. 2023, 14:17 // Actual //  Lupu Eduard

Pompierii au lichidat incendiul izbucnit la rezervorul nr.2 din Portul Internațional Liber Giurgiulești, anunță IGSU într-un comunicat de presă.

În după amiaza zilei de 24 ianuarie angajații IGSU din sudul țării au lichidat incendiul izbucnit la rezervorul nr. 2 în care se păstra o cantitate de 500 tone de șrot de semințe de floarea soarelui. Focarul a fost stins complet la ora 13:23 după ce pe parcursul a patru zile pompierii au depus eforturi pentru a lichida arderea. La fața locului permanent au activat angajații IGSU și au asigurat securitatea anti incendiară pentru infrastructura din zonă și a obiectivelor din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Riscurile au fost diminuate, iar tehnica grea a reușit să dezasambleze toate componentele rezervorului. În data de 20 ianuarie 2023 angajații IGSU au fost alertați din nou în port după ce rezervorul nr.2 a luat foc. Pentru lucrări de stingere și menținerea siguranței anti incendiare continu au fost antrenate 5 echipaje de salvatori și pompieri cu un efectiv de 13 angajați.

Guvernul a anunțat în dimineața zilei de astăzi că Trans-Oil activa cu încălcări în lipsa avizului expertizei ecologice a obiectului și a decis sistarea activității Trans-Oil pe teritoriul Portului Giugiulești.

La 15 septembrie, pe teritoriul Portului Goirgiuleşti a fost înregistrat primul incident cu prăbușirea a două silozuri metalice pentru depozitarea șrotului în granule de floarea soarelui, cu volumul de 1200 m3 fiecare, ceea ce a cauzat încălcarea procesului tehnologic de păstrare a șrotului în alte 4 silozuri alăturate.

La 13 noiembrie, în interiorul a două din cele 4 silozuri a fost înregistrată creșterea temperaturii până la 100 de grade, iar la data de 30 decembrie 2022, în timpul acțiunilor de evacuarea a produsului din interiorul silozurilor, unul dintre acestea s-a incendiat.

Rezervoarele cu șrot de floarea soarelui aparțin companiei Trans Oil deţinută de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Apr. 2024, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Apr. 2024, 07:29 // Actual //  Lupu Eduard

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău