Populația globului, energofagă. Consumul de energie a depășit nivelul de dinaintea pandemiei

Consumul global de energie a crescut cu 5,8% în 2021, depăşind cu 1,3% nivelul de dinaintea pandemiei, pe măsură ce economiile au reluat activitatea, iar, în paralel, creşterea solidă a energiilor regenerabile a redus utilizarea combustibililor fosili, potrivit unui raport anual de referinţă publicat marţi de grupul petrolier britanic BP, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Cererea de petrol a fost anul trecut de 3,7 milioane de barili pe zi (bpd) sub nivelul la care era în 2019, în principal ca urmare a activităţii din sectorul aviaţiei, care a fost cu 33% sub nivelul de dinaintea pandemiei, arată raportul „2021 Statistical Review of World Energy“.

În paralel, relansarea economică a condus la o creştere de 5,7% a emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea energiei, care au fost similare cu nivelul din 2019.

„Scăderea pronunţată a emisiilor de carbon în 2020 a fost doar temporară”, a subliniat economistul şef al BP, Spencer Dale.

Raportul BP mai arată că în 2021, combustibilii fosili au reprezentat 82% din consumul de energie primară în 2021, faţă de 83% în 2019 şi 85% în urmă cu cinci ani. În paralel, ponderea regenerabilelor în producţia globală de electricitate a continuat să crească. Sursele regenerabile (incluzând biocombustibilii dar excluzând energia hidro) au înregistrat o creştere de 15% în 2021, mai puternică decât avansul de 9% din anul anterior şi o creştere mai puternică decât orice alt combustibil în 2021. Capacităţile solare şi eoliene au continuat să crească rapid în 2021, cu un avans de 226 de Gigawaţi (GW), aproape de creşterea record de 236 GW înregistrată în 2020.

Cererea mondială de petrol a crescut anul trecut de 96,9 milioane de barili pe zi, dar asta reprezintă totuşi o scădere cu aproximativ 3,7 milioane de barili pe zi faţă de nivelul din 2019. Cererea de gaze naturale a crescut cu 5,3% în 2021, depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de metri cubi. Mai important, consumul de cărbune a crescut cu 6% în 2021, depăşind uşor nivelul din 2019 şi atingând cel mai ridicat nivel de după 2014.

Concluziile din raportul BP arată cât de dificilă va fi atingerea promisiunilor făcute în 2021, la cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26), când aproape 200 de ţări au convenit să reducă utilizarea cărbunelui pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #Energie #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.