Porsche investește într-un start-up german de lansare a sateliților în spațiu. Va concura cu SpaceX și Blue Origin

Porsche, cu ajutorul companiei din München, Isar Aerospace, intenționează să facă progrese pe piața în creștere a tehnologiei rachete pentru lansarea sateliților mici pe orbita Pământului. Astfel, compania se alătură HV Capital și grupului bancar Lombard Odier pentru a asigura o finanțare de 75 de milioane de dolari startup-ului Isar Aerospace, cu sediul în München. Prima misiune anunțată de Isar va avea loc vara viitoare: o rachetă Spectrum va fi lansată de pe o platformă din Norvegia. În curând, Isar va începe să testeze motorul rachetei, în Suedia.

Isar țintește un preț de lansare de 10 mii de dolari pe kilogram, încă mult peste SpaceX, însă, potrivit lui Daniel Metzler, director executiv al Isar, sub costurile medii de lansare ale companiilor europene de peste 40 de mii de dolari pe kilogram pentru sateliții mici.

Directorul Isar mai spune că investiția făcută de Porsche arată o conștientizare din ce în ce mai mare că spațiul va transforma industriile tradiționale precum sectorul auto.

”O mașină astăzi seamănă mai mult cu un gadget și un iPhone. Acestea devin din ce în ce mai centrate pe software, așa că întrebarea este ce aplicații puteți rula pe mașină. Sateliții vă pot spune dacă există un loc de parcare, de exemplu”.

Metzler a mai declarat că cea mai recentă rundă de finanțare va permite startup-ului să mărească producția rachetei Spectrum, care se bazează foarte mult pe automatizare și imprimare 3D pentru a reduce costurile de producție. De asemenea, grupul intenționează să utilizeze fonduri pentru a începe dezvoltarea unui vehicul de lansare reutilizabil.

În mai, startup-ul german a devenit prima companie europeană privată care a câștigat un contract cu o agenție spațială din Europa, atunci când i s-a atribuit misiunea de a lansa doi sateliți pe orbită pentru guvernul german. Isar a obținut un contract similar și de la Airbus.

Pe piața lansărilor de sateliți s-au consacrat deja SpaceX (deținută de Elon Musk) și Blue Origin (a lui Jeff Bezos). Și Arianespace, deținută de Airbus și furnizor de servicii pentru agențiile spațiale din Europa, dezvoltă o rachetă de nouă generație, cu același scop.

#cursa spatiala #sateliti #porche #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.