Portul român Constanța își majorează capitalul cu peste 55 milioane de euro, după preluarea Portului Giurgiulești

Portul Constanța își majorează capitalul social cu până la 281 625 500 de lei românești (aproximativ 55,2 milioane de euro), în contextul extinderii strategice și al planurilor de investiții pe termen lung. Convocarea acționarilor a fost anunțată de Fondul Proprietatea, care deține 20% din companie. Asta după ce BERD a anunțat că vinde Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova părții românești.

Potrivit informării transmise Bursei de Valori București, la 26 februarie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru 30/31 martie. Pe ordinea de zi figurează aprobarea majorării capitalului social prin aport în numerar, la valoarea nominală de 10 lei românești pe acțiune, prin emiterea unui număr maxim de 28 162 550 de acțiuni noi, nominative și dematerializate, fără primă de emisiune.

Documentele oficiale arată că operațiunea are ca obiect consolidarea bazei patrimoniale a companiei și asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea investițiilor aprobate la nivel corporativ, astfel încât societatea să își poată susține proiectele fără a afecta echilibrul financiar. Majorarea se va realiza cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, iar termenul de exercitare a acestuia va fi de minimum 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Capitalul social actual al CNAPM este de 323 311 340 lei românești (aproximativ 63,4 milioane de euro), deținut în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și 20% de Fondul Proprietatea.

Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

CNAPM a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#port constanta #port. giurgiulesti #capital social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul combustibilului pentru aeronave Jet A1 a crescut cu aproximativ 30% în ultimele săptămâni, iar acest lucru ar putea duce la scumpirea biletelor de avion pentru zborurile operate de pe Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit unei analize publicate de pagina specializată în aviație Runway08.

Creșterea prețurilor este legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile globale de petrol. Aproximativ 20–30% din transportul mondial de petrol trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar orice incident din această zonă se reflectă rapid în costurile combustibilului pentru aviație.

Potrivit analizei, instabilitatea regională determină creșterea cotațiilor la rafinăriile europene și majorează costurile logistice. În cazul în care petrolierele sunt nevoite să ocolească Africa pentru a evita zonele de risc, timpul de livrare al combustibilului poate crește cu până la 14 zile, iar costurile de transport se pot dubla.

Spre deosebire de marile hub-uri europene, unde companiile aeriene folosesc mecanisme de hedging pentru a se proteja de fluctuațiile de preț, aeroporturile mai mici și dependente de importuri, precum cel din Chișinău, resimt volatilitatea mult mai direct.

Această presiune obligă operatorii aerieni să își recalibreze rapid costurile de operare, ceea ce ar putea fi transferat către pasageri prin tarife mai mari la biletele de avion.

Analiza mai atrage atenția asupra unei vulnerabilități importante a aeroportului din Chișinău: existența unui singur furnizor de combustibil, ceea ce creează un risc logistic major. În cazul întreruperii lanțului de aprovizionare, companiile aeriene ar putea fi nevoite să recurgă la așa-numitul „tankering”, alimentarea suplimentară pe alte aeroporturi, ceea ce crește greutatea aeronavei și implicit consumul de combustibil.

În scenarii extreme, epuizarea stocurilor ar putea duce la alimentări tehnice pe alte aeroporturi, redirecționări sau chiar anulări de zboruri, afectând direct pasagerii și reputația aeroportului.

Autorii analizei susțin că pentru menținerea competitivității aeroportului este necesară diversificarea furnizorilor de combustibil, astfel încât să fie reduse riscurile logistice și să fie asigurată continuitatea zborurilor chiar și în condiții de criză regională.