Prăbușire pe piața imobiliară din Chișinău! Vânzările de apartamente au scăzut cu 80%

În trimestrul patru al anului 2025, în Chișinău au fost vândute doar 999 de apartamente, față de 4.647 în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor furnizate de Agenția Servicii Publice Cadastru. Practic, volumul tranzacțiilor s-a redus cu aproximativ 78,5%, ceea ce înseamnă că aproape patru din cinci cumpărători au dispărut de pe piață într-un singur an.

Declinul sever al cererii vine în contextul unei creșteri accelerate a prețurilor. La finalul anului 2025, prețul mediu al apartamentelor din capitală a ajuns la 1.720 de euro pe metru pătrat, cel mai ridicat nivel din istoria pieței imobiliare. Indicatorul include atât locuințele din blocuri noi, cât și fondul locativ secundar, inclusiv apartamentele din blocuri de tip sovietic, indiferent de starea acestora – cu reparație sau în variantă „albă”.

În doar doi ani, potrivit datele Acces Imobil, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a crescut de la 1.070 de euro pe metru pătrat în 2023 la 1.720 de euro la sfârșitul lui 2025. Aceasta reprezintă o majorare de 60,7%, echivalentul unei scumpiri de aproximativ 650 de euro pentru fiecare metru pătrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #achizitii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova dă semne de blocaj, iar perspectivele pentru sfârșitul anului sunt sumbre. După o perioadă de creștere, activitatea economică a trecut în stagnare, iar pentru trimestrul III din 2026 se conturează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) apropiată de zero, a avertizat Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care estimează că economia țării va avansa cu cel mult 1% în acest an, de trei ori sub potențialul său.

Potrivit analizei, economia a trecut în luna august din faza de creștere în cea de stagnare, pe fondul deteriorării evoluțiilor din industrie și al slăbirii exporturilor. Practic, două dintre principalele motoare economice au început să piardă din putere, în timp ce consumul a rămas principalul factor care mai susține activitatea economică.

Problema este că acest consum se bazează tot mai mult pe produse importate, ceea ce limitează efectele pozitive asupra producției interne și menține presiunea asupra balanței comerciale.

„În august, economia a trecut din creștere în stagnare, pentru că industria și exporturile au început să cedeze. A rămas un singur motor, consumul, care însă se sprijină tot mai mult pe importuri și care va fi pus la grea încercare în această iarnă de scumpirea gazelor și a căldurii”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, perspectivele sunt complicate și de majorarea costurilor energetice în sezonul rece, care ar putea reduce puterea de cumpărare a populației și capacitatea gospodăriilor de a susține consumul.

„Menținem prognoza că 2026 se va încheia cu o creștere economică de cel mult 1%, de trei ori sub potențialul economiei, iar riscul unei stagflații, cu o economie pe loc și prețuri în creștere, devine tot mai real”, a avertizat Lupușor.

Stagflația reprezintă o situație economică deosebit de dificilă, în care creșterea economică este foarte slabă sau inexistentă, în timp ce inflația continuă să afecteze populația și mediul de afaceri. În asemenea condiții, autoritățile se confruntă cu o dilemă: măsurile de stimulare a economiei pot alimenta presiunile inflaționiste, iar politicile de combatere a inflației pot frâna suplimentar activitatea economică.

Estimarea Expert-Grup pentru întregul an 2026 este deosebit de modestă în raport cu potențialul de creștere economică al Republicii Moldova. Dacă prognoza de cel mult 1% se confirmă, economia va înregistra încă un an de avans slab, insuficient pentru o recuperare rapidă a decalajelor de dezvoltare.

Astăzi, Banca Mondială și actualizat în descreștere prognoza economică a Republicii Moldova la 1,9% pentru anul 2026, iar anterior FMI spunea că avansul PIB-ului va fi de 1,8%.

#PIB #economie #Moldova