Premieră! Moldovenii vor putea cumpăra titluri de stat

Cetățenii moldoveni vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare, potrivit hotărârii de Guvern aprobată în ședința de astăzi.

Platforma va permite efectuarea online a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare.

Aceasta va facilita vânzarea directă a valorilor mobiliare de stat unui cerc larg de investitori retail individuali, care vor putea achiziționa și vinde instrumente financiare, la un cost redus și în condiții de siguranță.

Conform arhitecturii elaborate, accesul către platforma electronică de vânzare a VMS va fi setat prin intermediul unei pagini web, utilizând serviciile guvernamentale existente de autentificare și control al accesului (MPass). De asemenea, accesul spre platformă în scopul vizualizării de către utilizatorii acesteia a deținerilor de VMS procurate prin intermediul platformei, ar putea fi setat în cadrul portalului guvernamental al cetățeanului (MCabinet).

Documentul descrie arealul de aplicare și utilizare a platformei, funcționalitățile prevăzute, responsabilitățile și rolurile părților implicate, dar și perspectivele de dezvoltare a acestui segment al pieței financiare.

Ministerul Finanțelor, Dumitru Budeanschi a declarat că propune facilitarea accesului persoanelor fizice la cumpărarea VMS printr0 platformă electronică, în care emisiunile VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoanele fizice fără licitații și fără intermediere prin dealerii primari.

La finele lunii mai a anului 2021, ponderea persoanelor fizice în totalul volumului VMS în circulație emise pe piața primară a constituit cca. 0,9% sau 170,2 mil. lei.

#instrumente financiare #depozite #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.