Premieră! Moldovenii vor putea cumpăra titluri de stat

Cetățenii moldoveni vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare, potrivit hotărârii de Guvern aprobată în ședința de astăzi.

Platforma va permite efectuarea online a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare.

Aceasta va facilita vânzarea directă a valorilor mobiliare de stat unui cerc larg de investitori retail individuali, care vor putea achiziționa și vinde instrumente financiare, la un cost redus și în condiții de siguranță.

Conform arhitecturii elaborate, accesul către platforma electronică de vânzare a VMS va fi setat prin intermediul unei pagini web, utilizând serviciile guvernamentale existente de autentificare și control al accesului (MPass). De asemenea, accesul spre platformă în scopul vizualizării de către utilizatorii acesteia a deținerilor de VMS procurate prin intermediul platformei, ar putea fi setat în cadrul portalului guvernamental al cetățeanului (MCabinet).

Documentul descrie arealul de aplicare și utilizare a platformei, funcționalitățile prevăzute, responsabilitățile și rolurile părților implicate, dar și perspectivele de dezvoltare a acestui segment al pieței financiare.

Ministerul Finanțelor, Dumitru Budeanschi a declarat că propune facilitarea accesului persoanelor fizice la cumpărarea VMS printr0 platformă electronică, în care emisiunile VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoanele fizice fără licitații și fără intermediere prin dealerii primari.

La finele lunii mai a anului 2021, ponderea persoanelor fizice în totalul volumului VMS în circulație emise pe piața primară a constituit cca. 0,9% sau 170,2 mil. lei.

#instrumente financiare #depozite #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu afirmă că intenția Republica Moldova de a încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional fără componentă de finanțare poate avea efecte pozitive pentru economia țării, însă reflectă și lipsa spațiului fiscal pentru contractarea unor noi împrumuturi.

Potrivit parlamentarului, prezența FMI în procesele economice ale Moldovei a avut de-a lungul timpului un rol important în menținerea disciplinei bugetare și în limitarea deciziilor populiste ale unor guverne.

„Eu privesc pozitiv acest lucru. Tot timpul am spus că noi trebuie să avem un acord cu FMI, cu componentă financiară sau fără componentă financiară. De multe ori, prezența FMI a mai temperat elanul unor politicieni care au încercat, prin populism, să cheltuie bani publici și să ignore deficitul bugetar, cam cum se întâmplă acum”, a declarat Ion Chicu.

Totodată, fostul premier susține că lipsa componentei financiare în viitorul acord nu este determinată de o situație favorabilă a finanțelor publice, ci de limitele existente privind îndatorarea statului.

„Această renunțare, să spunem benevolă, la componenta financiară este cauzată de lipsa spațiului fiscal. Nu mai putem împrumuta mai mult decât este prevăzut în acordul de finanțare existent cu FMI, de aproximativ 1,39 miliarde de dolari”, a explicat deputatul.

Potrivit acestuia, până în 2027, Republica Moldova nu ar putea contracta împrumuturi suplimentare peste limitele stabilite, deoarece deficitul bugetar ar depăși nivelurile permise.

Chicu a menționat că, în aceste condiții, un acord fără finanțare ar putea oferi în continuare suport tehnic și consultativ din partea FMI și ar include o serie de condiționalități privind reformele economice și fiscale.

„Acest acord fără bani este important și pentru că presupune anumite condiționalități, care sunt convins că vor fi benefice pentru țară, dacă vor fi respectate”, a mai declarat Ion Chicu.

Republica Moldova a solicitat Fondului Monetar Internațional (FMI) lansarea unei noi programe de cooperare, însă fără componentă financiară. Despre acest lucru a anunțat miercuri șefa reprezentanței permanente a FMI la Chișinău, Svetlana Cerović.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.