Premierul britanic lovește în migranți. Vor fi afectați și moldovenii care vor să obțină reședință în regat

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migranti #Marea Britanie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Riscul unui val de credite neperformante ar putea declanșa o criză sistemică și pune presiune pe capacitatea Kremlinului de a finanța războiul din Ucraina, relatează Bloomberg.

Economia Rusiei se confruntă cu perspective „mult mai sumbre decât recunoaște oficial Moscova”, afirmă surse bancare citate de Bloomberg. Potrivit unor documente interne consultate de agenție, bancherii ruși trag semnale de alarmă privind creșterea accelerată a creditelor neperformante pe bilanțurile lor – atât în segmentul corporate, cât și în cel de retail – pe fondul dobânzilor ridicate și al încetinirii activității economice.

„Situația este periculoasă. Dacă parametrii macro nu se îmbunătățesc, anul viitor riscul ca criza datoriilor să se extindă la întregul sistem financiar crește semnificativ”, au declarat oficiali din sector, sub protecția anonimatului.

Dobânzi înalte: costul împrumuturilor a crescut puternic după ciclul agresiv de majorări operat de Banca Rusiei pentru a tempera inflația și a susține rubla.
Clienți în dificultate: tot mai multe companii și persoane fizice întâmpină probleme în a-și onora ratele la credite.
Presiunea sancțiunilor: un nou pachet european sau american, axat pe sectorul financiar, ar putea bloca accesul la lichiditate externă și complica refinanțarea internă.
Bloomberg notează că tensiunile din sistem ar putea afecta capacitatea președintelui Vladimir Putin de a susține cheltuielile militare în Ucraina, dacă se materializează un șoc bancar de amploare. În pofida retoricii oficiale optimiste, sursele citate spun că „adevărata dimensiune a problemei” este mascată de raportările publice și că autoritățile ruse ar putea fi nevoite să intervină masiv pentru recapitalizarea unor instituții-cheie.