Președintele Finlandei pune la punct economiștii: PIB-ul nu spune tot. De ce nordicii sunt în topul fericirii

17 Feb. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a respins criticile potrivit cărora performanța economică ar trebui evaluată exclusiv prin PIB, subliniind că statele nordice pun accent pe bunăstarea generală și pe echilibrul social, se arată într-o postare a liderului finlandez pe rețeaua X.

Într-o declarație recentă, liderul finlandez a remarcat ironic că întrebarea despre fericire vine „din a doua cea mai fericită țară din lume către cea mai fericită”, sugerând că modelul nordic oferă deja răspunsuri clare.

Stubb a criticat abordarea unor economiști care se concentrează doar pe indicatorii de tip PIB.

„Uneori, când aud discursul mai ales al economiștilor care privesc PIB-ul brut ca măsura universală cred că noi, cei din țările nordice, valorizăm societățile de bunăstare, care combină economii de piață deschise cu plase de siguranță solide”, a declarat președintele Finlandei.

Potrivit acestuia, datele internaționale arată constant performanța ridicată a statelor nordice pe multiple dimensiuni.

„Dacă mă uit la coeficientul Gini și la alți indicatori internaționali, fie că vorbim de justiție, nivel scăzut de corupție, deschidere, bunăstare, mediu, libertatea presei sau egalitate de gen, țările nordice sunt în top 10. Nu accept argumentul că ne descurcăm prost. Eu sunt, sincer, foarte mulțumit”, a punctat Stubb.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.