Compania rusă Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times.
Republica Moldova a declarat stare de urgenţă în timp ce încearcă să îşi asigure suficiente livrări pentru a trece peste criza de gaze din timpul iernii. Luna trecută, Gazprom, controlată de Kremlin, a redus livrările către Moldova cu o treime, ca urmare a încheierii unui contract pe termen lung, şi a cerut mai mult decât dublul condiţiilor anterioare pentru a continua să furnizeze gaz.
În cadrul negocierilor din această lună, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE, au declarat persoane informate despre discuţii.
De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.
Două persoane informate cu privire la discuţii au declarat că Kremlinul a văzut negocierile privind gazele ca parte a unei înţelegeri politice mai largi cu Moldova, după ce preşedinta Maia Sandu a preluat funcţia anul trecut, iar partidul său ferm pro-UE a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile din iulie.
Analiştii de pe piaţă au sugerat că Rusia profită de poziţia Gazprom ca unic furnizor al Moldovei pentru a pune presiune asupra guvernului de la Chişinău, care a promis să iasă din orbita Moscovei şi să se îndrepte spre vest.
Acest lucru are loc pe fondul unei crize mai ample a gazelor la nivel mondial, care a împins preţurile de pe piaţă la niveluri record.
Luna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a respins ca fiind “o prostie totală” sugestiile potrivit cărora Kremlinul ar fi folosit livrările de gaze ca armă politică împotriva altor ţări.
Liberalizarea pieţei gazelor ar afecta negativ Gazprom şi Moldovagaz, filiala sa din Moldova care deţine şi operează reţeaua de gaze a ţării şi cumpără şi vinde transporturi.
De asemenea, Moscova ar prefera ca Moldova să renunţe la acordul privind Zona de liber schimb cu UE şi să semneze în schimb cu rivala – Uniunea Economică Eurasiatică.
Moscova consideră că Moldova intră în sfera sa de influenţă şi se consideră protectoarea populaţiei vorbitoare de limbă rusă din statul separatist Transnistria, unde păstrează un mic contingent militar.
Dmitri Kozak, un oficial de rang înalt de la Kremlin care conduce relaţiile Moscovei cu statele post-sovietice, a purtat negocieri săptămâna trecută cu oficialii moldoveni care nu au reuşit să ajungă la un compromis privind preţul gazelor.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că oferta Gazprom a fost “atent calibrată, clară, justificată şi, din punct de vedere al preţului, extrem de favorabilă părţii moldoveneşti”, potrivit Interfax.
Moldova a primit marţi primul său transport de gaze dintr-o sursă non-rusă, cumpărând 1 milion de metri cubi de la PGNiG din Polonia, via Ucraina, într-o licitaţie care a ocolit Moldovagaz.
Acest lucru, pe lângă un alt transport de probă din România, a venit după săptămâni de discuţii de criză cu oficialii UE pentru ca Bruxelles-ul să ofere sprijin financiar suplimentar şi pentru ca statele membre să pună gaze la dispoziţie.
Guvernul Republicii Moldova se teme de tulburări în masă în această iarnă, fie din cauza lipsei de gaz, fie din cauza preţurilor inevitabil de ridicate pentru încălzire şi energie.
“Ruşii lovesc ţara în cel mai slab punct al său, în cel mai prost moment posibil”, a declarat un oficial implicat în negocieri.
Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, va conduce joi o delegaţie la Bruxelles pentru discuţii, în contextul în care se discută despre creşterea nivelului de granturi şi împrumuturi acordate de UE.
Oficialii moldoveni se vor întâlni miercuri, la Sankt Petersburg, cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller. Diplomaţii UE au îndemnat ţara să nu semneze un nou acord pe termen lung cu compania rusă şi să găsească, în schimb, soluţii pe termen scurt pentru a face faţă iernii.
