Presa străină despre războiul gazelor dintre Moldova și Rusia: Un nou contract în schimbul legăturilor mai slabe cu UE

Compania rusă Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times.

Republica Moldova a declarat stare de urgenţă în timp ce încearcă să îşi asigure suficiente livrări pentru a trece peste criza de gaze din timpul iernii. Luna trecută, Gazprom, controlată de Kremlin, a redus livrările către Moldova cu o treime, ca urmare a încheierii unui contract pe termen lung, şi a cerut mai mult decât dublul condiţiilor anterioare pentru a continua să furnizeze gaz.

În cadrul negocierilor din această lună, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE, au declarat persoane informate despre discuţii.

De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

Două persoane informate cu privire la discuţii au declarat că Kremlinul a văzut negocierile privind gazele ca parte a unei înţelegeri politice mai largi cu Moldova, după ce preşedinta Maia Sandu a preluat funcţia anul trecut, iar partidul său ferm pro-UE a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile din iulie.

Analiştii de pe piaţă au sugerat că Rusia profită de poziţia Gazprom ca unic furnizor al Moldovei pentru a pune presiune asupra guvernului de la Chişinău, care a promis să iasă din orbita Moscovei şi să se îndrepte spre vest.

Acest lucru are loc pe fondul unei crize mai ample a gazelor la nivel mondial, care a împins preţurile de pe piaţă la niveluri record.

Luna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a respins ca fiind „o prostie totală” sugestiile potrivit cărora Kremlinul ar fi folosit livrările de gaze ca armă politică împotriva altor ţări.

Liberalizarea pieţei gazelor ar afecta negativ Gazprom şi Moldovagaz, filiala sa din Moldova care deţine şi operează reţeaua de gaze a ţării şi cumpără şi vinde transporturi.

De asemenea, Moscova ar prefera ca Moldova să renunţe la acordul privind Zona de liber schimb cu UE şi să semneze în schimb cu rivala – Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova consideră că Moldova intră în sfera sa de influenţă şi se consideră protectoarea populaţiei vorbitoare de limbă rusă din statul separatist Transnistria, unde păstrează un mic contingent militar.

Dmitri Kozak, un oficial de rang înalt de la Kremlin care conduce relaţiile Moscovei cu statele post-sovietice, a purtat negocieri săptămâna trecută cu oficialii moldoveni care nu au reuşit să ajungă la un compromis privind preţul gazelor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că oferta Gazprom a fost „atent calibrată, clară, justificată şi, din punct de vedere al preţului, extrem de favorabilă părţii moldoveneşti”, potrivit Interfax.

Moldova a primit marţi primul său transport de gaze dintr-o sursă non-rusă, cumpărând 1 milion de metri cubi de la PGNiG din Polonia, via Ucraina, într-o licitaţie care a ocolit Moldovagaz.

Acest lucru, pe lângă un alt transport de probă din România, a venit după săptămâni de discuţii de criză cu oficialii UE pentru ca Bruxelles-ul să ofere sprijin financiar suplimentar şi pentru ca statele membre să pună gaze la dispoziţie.

Guvernul Republicii Moldova se teme de tulburări în masă în această iarnă, fie din cauza lipsei de gaz, fie din cauza preţurilor inevitabil de ridicate pentru încălzire şi energie.

„Ruşii lovesc ţara în cel mai slab punct al său, în cel mai prost moment posibil”, a declarat un oficial implicat în negocieri.

Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, va conduce joi o delegaţie la Bruxelles pentru discuţii, în contextul în care se discută despre creşterea nivelului de granturi şi împrumuturi acordate de UE.

Oficialii moldoveni se vor întâlni miercuri, la Sankt Petersburg, cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller. Diplomaţii UE au îndemnat ţara să nu semneze un nou acord pe termen lung cu compania rusă şi să găsească, în schimb, soluţii pe termen scurt pentru a face faţă iernii.

#gaz #contract #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele rus Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural. Noi adăposturi subterane sunt în continuare construite în Rusia, relatează vineri Ukrainska Pravda şi Rbc.ua, citate de Agerpres. Nu

Această informaţie are la bază o anchetă efectuată de săptămânalul rus Sobesednik (Interlocutorul), iar unul din autori este chiar redactorul-şef al publicaţiei, Oleg Roldughin, care a acordat un interviu despre investigaţie canalului de televiziune independent Dojdi (cu sediul în Letonia).

„Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a spus Roldughin.

Puțin dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate, a spus el.

Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus. Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

În cursul anchetei, Roldughin şi echipa sa de jurnalişti au descoperit că aceiaşi muncitori angajaţi pentru construirea buncărelor oficiale şi a tunelurilor pe sub palatul lui Putin de la Ghelendjik (ţinutul Krasnodar) construiesc de asemenea adăposturi private pentru preşedinte.

Numărul buncărelor private este net superior celor care pot fi identificate prin contracte oficiale sau alte documente.
Potrivit jurnalistului, un grup de muncitori a descoperit că tunelurile din Moscova coboară până la 200 de metri sub pământ. Ei au găsit din întâmplare aceste tuneluri. La scurt timp, aceştia au fost condamnaţi la diferite sancţiuni administrative, unii dintre ei fiind pasibili de pedeapsa cu închisoarea şi trebuind să părăsească Rusia.

Roldughin a adăugat că renovarea buncărelor a început după ce Putin a devenit preşedinte. De exemplu, ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 55 milioane de ruble (circa 902.000 dolari) pentru trei ascensoare.
„Amploarea proiectului permite să se tragă concluzii asupra profunzimii buncărelor şi ce tipuri de ascensoare şi puţuri sunt instalate sub Moscova. Agenţia care se ocupă de construirea puţurilor pentru lansatoare de rachete este responsabilă de această modernizare. Numeroase buncăre sunt legate unele de altele prin tuneluri lungi de mai multe zeci de kilometri”, susţine Roldughin, care explică unde se află buncărele lui Putin.

Mai întâi există tuneluri ascunse sub centrul Moscovei. Potrivit jurnaliştilor, celebrul sistem Metro-2 (denumire neoficială pentru buncărele clasificate anterior) leagă clădirile guvernamentale din Moscova (în principal Kremlinul) de buncărele capitalei, precum şi de oraşele Balaşiha, Cehov şi Kaluga.

Jurnaliştii de la Sobesednik au descoperit una din intrările secrete ale unui tunel în apropiere de bulevardul Miciurinski din Moscova.

Jurnaliştii au relatat că există zeci de instalaţii de acest tip în capitala Federaţiei Ruse în diferite locuri: Aleea Lucinikov ( nu departe de Piaţa Lubianka, adresa sediului şi a închisorii FSB), Aleea Krestovozdvijenski (în apropierea Ministerului Apărării) şi Taganka (lângă buncărul lui Stalin). Multe dintre ele sunt concentrate de asemenea în jurul fostului teren viran numit Ramenki-43, unde ar exista un întreg oraş subteran, legat de Kremlin prin tuneluri.

În plus, există adăposturi subterane sub palatul lui Putin din oraşul Ghelendjik, pe ţărmul Mării Negre.

Jurnaliştii cred că există un alt buncăr sub muntele Iamantau, într-un oraş bine ascuns în Ural într-un oraş numit Mejgorie, situat la sud de Ekaterinburg, undeva între Magnitogorsk şi Ufa.

„Formaţiunea teritorială administrativă închisă” (oraşe secrete, cunoscute sub numele de ZATO, în limba rusă), Mejgorie a apărut combinând două orăşele militare, Beloreţk-15 şi Beloreţk-16, situate la 20 km unul de altul. În general, se presupune că circa 15.000 de persoane locuiesc acolo. Nici măcar localnicii din regiune nu pot intra în oraş decât cu permise speciale.

Jurnaliştii subliniază că anumite lucrări la muntele Iamantau s-au intensificat în ultimul timp. S-au cheltuit mulţi bani. Avioanele ruseşti au impus o zonă de excludere aeriană deasupra muntelui şi este dificil să pătrunzi acolo pe jos, afirmă jurnaliştii de la Sobesednik.

#buncar #retea #Putin