Preşedintele Consiliului European denunță decizia Belarus de a-și suspenda participarea la Parteneriatul Estic

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie, informează AFP, citează Agerpres.

“Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a denunţat la rândul său o “răzbunare” a Minskului împotriva europenilor, ceea ce atestă “slăbiciunea” şi “orbirea” preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Belarusul a anunţat luni că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia Minskului fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.

”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat, anunţând şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.

La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.

În plus, noua serie de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.

UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă.

#Charles Michel #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oficiali și diplomați europeni au criticat dur așa-numitul „plan de pace” elaborat de emisarul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, împreună cu reprezentantul special al Rusiei, Kirill Dmitriev, acuzând Washingtonul că vrea să profite financiar de pe urma activelor rusești înghețate în Europa, sub pretextul reconstrucției Ucrainei. Potrivit Politico, tensiunile riscă să submineze negocierile sensibile din UE privind mecanismul de „credit reparațional” pentru Kiev.

Un punct central al documentului prevede utilizarea activelor rusești înghețate în UE, o parte din bani urmând să fie direcționată către reconstrucția Ucrainei după încetarea focului, sub control american, în timp ce Statele Unite ar urma să rețină 50% din profitul generat de aceste operațiuni. Diplomații europeni se tem că inițiativa americană va lovi în eforturile deja avansate ale UE de a conveni un mecanism propriu, prin care Kievul să primească un împrumut garantat din veniturile produse de aceste active – așa-numitul „credit de reparații”.

Într-o discuție cu publicația, un fost înalt funcționar francez a calificat ideea drept „scandaloasă”, subliniind că statele europene încearcă de luni de zile să găsească un cadru juridic viabil pentru a folosi activele rusești în interesul Ucrainei, în timp ce Washingtonul „urmărește să scoată profit” din ele. „Această propunere va fi, cel mai probabil, respinsă de toți”, a declarat el. Un oficial de rang înalt al UE a ținut să precizeze că Donald Trump nu are competența de a decide deblocarea activelor rusești plasate în jurisdicții europene. „Lui Witkoff îi trebuie un psihiatru”, a adăugat, fără menajamente, un alt lider european citat de Politico.

Problema utilizării activelor rusești înghețate este complicată încă de la început de poziția Belgiei – pe teritoriul căreia este concentrată o mare parte din aceste fonduri –, Bruxelles-ul temându-se de posibile măsuri de retaliere din partea Moscovei. Acum, diplomații europeni avertizează că propunerea Washingtonului riscă să introducă un obstacol suplimentar în obținerea acordului Belgiei pentru schema europeană de „credit reparațional”. Un oficial al UE a explicat că planul american ar putea fi folosit ca argument împotriva proiectului european, iar încercarea lui Trump de a obține profit din această schemă se înscrie în „stilul clasic” al președintelui american.

Așa-numitul „plan de pace” american nu se limitează însă la chestiunea activelor. Documentul prevede, între altele, trecerea sub control rusesc a Crimeei și a Donbasului – inclusiv a unor teritorii care nu se află în prezent sub ocupație rusă –, reducerea efectivelor forțelor armate ucrainene, consacrarea prin lege a renunțării la aderarea la NATO, interzicerea desfășurării de contingente de menținere a păcii străine pe teritoriul Ucrainei și reconfirmarea statutului de stat ne-nuclear. În schimb, Rusia ar obține ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale, revenirea în formatul G8 și o formă de amnistie pentru crimele de război.

Liderii europeni au respins, în convorbirile telefonice purtate cu președintele Volodimir Zelenski, punctele-cheie ale documentului american, insistând că armata ucraineană trebuie să-și păstreze capacitatea de a apăra suveranitatea țării și că actuala linie a frontului trebuie să fie baza oricăror viitoare negocieri. Potrivit presei internaționale, UE încearcă să se poziționeze ca garant al faptului că pacea nu va însemna capitulare pentru Kiev.

La rândul său, Zelenski a declarat că este gata să lucreze cu administrația Trump pentru atingerea unei „păci juste și durabile”, dar a avertizat că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”, fiind pusă în fața unei alegeri între păstrarea demnității și riscul de a pierde un partener strategic. Donald Trump ar fi fixat ca termen-limită pentru semnarea documentului data de 27 noiembrie, avertizând, potrivit relatărilor din presă, că în caz contrar SUA ar putea opri livrările de armament și informații de intelligence către Ucraina.