Preşedintele Consiliului European denunță decizia Belarus de a-și suspenda participarea la Parteneriatul Estic

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie, informează AFP, citează Agerpres.

„Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a denunţat la rândul său o „răzbunare” a Minskului împotriva europenilor, ceea ce atestă „slăbiciunea” şi „orbirea” preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Belarusul a anunţat luni că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia Minskului fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.

”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat, anunţând şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.

La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.

În plus, noua serie de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.

UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă.

#Charles Michel #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri se confruntă cu o instabilitate cronică a reglementărilor, modificări legislative frecvente și insuficient fundamentate, ceea ce „amplifică percepția riscului pentru investitorii existenți și potențiali”. Autoritățile că, în loc să stabilizeze economia, au produs „incertitudine sporită” prin inițiative motivate politic, potrivit unui document intern al comunității de afaceri americane din Moldova – AmCham Business CORe 2025, care scoate la iveală un șir de probleme din administrația publică și economia țării, care ar compromite investițiile și ar alunga capitalul internațional.

AmCham descrie o realitate diferită de discursul oficial: companiile se confruntă cu controale inopinate nejustificate, documente ambigue și o abordare excesiv sancționatorie. „Întreprinderile raportează controale nejustificate, procese-verbale neclare și lipsa ghidării către conformare”, se arată în raport, care acuză direct autoritățile de aplicare arbitrară a legii și ignorarea procedurilor oficiale .

Unul dintre cele mai sensibile pasaje vizează legislația privind controlul investițiilor pentru securitatea statului, pe care AmCham o descrie drept un instrument folosit haotic și abuziv. Documentul acuză aplicarea retroactivă a legii, extinderea disproporționată a domeniilor „de securitate” și interpretări arbitrare din partea autorităților – practici care pot duce la retragerea investitorilor din Moldova .

În capitolul dedicat pieței muncii, AmCham afirmă că situația este „nesatisfăcătoare”, invocând calificarea slabă a forței de muncă, migrația și nepotrivirea dintre educație și piață. Raportul sugerează revizuiri masive ale Codului muncii, digitalizarea completă a relațiilor de muncă și simplificarea concedierilor – o critică directă la sistemul birocratic actual .

Documentul trage un semnal de alarmă rar întâlnit în poziții oficiale ale investitorilor străini: în lipsa unei abordări coerente și previzibile, Moldova riscă să fie percepută ca „o jurisdicție instabilă” – unul dintre cele mai dure calificative posibile pentru mediul investițional .