Presiune politică și economică: Ucraina în fața unui moment decisiv pentru tranzitul de gaz

28 Dec. 2024, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Dec. 2024, 15:05 // Actual //  Ursu Victor

Viitorul tranzitului de gaz prin Ucraina se află într-un moment decisiv. Dacă până miercuri nu va fi semnat un acord de ultim moment, fluxul a miliarde de metri cubi de gaz ar putea fi întrerupt, potrivit unei analize bloomberg.

Ucraina se află sub presiune din partea premierului slovac Robert Fico și a unui grup de companii din Europa Centrală, care cer ca gazul să continue să ajungă de la granița estică cu Rusia către cumpărătorii din Uniunea Europeană după expirarea acordului de tranzit la 31 decembrie.

Retorica ambelor părți s-a înăsprit. Vladimir Putin l-a acuzat pe Fico de încheierea „acordurilor ascunse” cu liderul rus, iar liderul slovac a amenințat cu oprirea livrărilor de energie electrică către vecinul său estic.

În luarea deciziei de a opri tranzitul, președintele Ucrainei trebuie să ia în considerare protejarea sistemului de conducte de 38.600 de kilometri al țării, una dintre cele mai mari rețele din lume. În ultimii trei ani, această rețea nu a fost atacată, deoarece prin ea circula gazul rusesc. Dacă tranzitul se va opri, rețeaua ar putea deveni ținta atacurilor, la fel ca depozitele de gaze și sursele de alimentare, generând probleme tehnice ce ar complica încălzirea locuințelor în timpul iernii.

„Întrebarea legată de riscurile pentru infrastructura ucraineană este un subiect important în discuțiile diplomatice”, spune Christian Egenhofer, analist la Centrul pentru Studii de Politici Europene din Bruxelles. „Ar putea fi o oportunitate pentru Zelensky dacă acesta va accepta continuarea tranzitului”.

Pentru Putin și Fico, cea mai avantajoasă opțiune ar fi continuarea achizițiilor de gaz de către cumpărătorii europeni direct de la Gazprom. Astfel, Rusia ar rămâne pe piața UE fără a împărți veniturile cu intermediari, iar Slovacia ar economisi pe costurile suplimentare de tranzit, spun surse familiarizate cu negocierile.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat vineri că negocierile continuă și nu se poate exclude complet posibilitatea unui acord de ultim moment.

În februarie, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru abandonarea treptată a combustibililor fosili rusi, pe care Kremlinul i-a transformat într-o armă politică. Implementarea sa depinde de statele membre: pe lângă livrările prin conducte către Slovacia și Ungaria, gazul rusesc lichefiat ajunge și în porturi din Franța, Belgia și Spania.

„Conflictul legat de gazul rusesc va înrăutăți relațiile între statele UE, ceea ce corespunde intereselor Rusiei, care dorește să oprească susținerea europeană pentru Ucraina”, spune Bota Ilyas, analist principal la PRISM.

Oprirea tranzitului de gaz prin Ucraina ar avea un impact „nesemnificativ” asupra prețurilor gazului din Europa, a declarat Comisia Europeană, subliniind că piețele deja au anticipat oprirea tranzitului.

În acest an, prețurile gazului din Europa au crescut cu 48%, pe fondul reducerii livrărilor și epuizării rapide a stocurilor de gaz din cauza perioadelor reci și fără vânt. Deși prețurile nu au atins recordurile din 2022, când a avut loc criza energetică, acestea sunt suficient de mari pentru a afecta gospodăriile și producătorii.

Lipsa unui acord interguvernamental între Rusia și Ucraina complică, dar nu exclude posibilitatea unui acord comercial cu implicarea companiilor europene.

Compania slovacă de gaze Slovensky Plynarensky Priemysel AS și operatorul său de rețea Eustream AS, precum și Mol Hungarian Oil and Gas Plc., asociațiile comerciale și marii consumatori industriali din Austria și Italia, au solicitat președintelui Ucrainei să permită continuarea livrărilor.

Volumul discutat este de 15 miliarde de metri cubi pe an, echivalentul cantității de gaz care trece prin conductele ucrainene în prezent.

Având în vedere apropierea termenului limită, sunt explorate soluții alternative. Potrivit surselor familiarizate cu negocierile, SPP negociază cu compania națională de petrol din Azerbaidjan pentru livrarea gazului azer.

Pentru aceasta ar putea fi necesar un schimb între Gazprom și Socar, prin care compania azeră va cumpăra volume corespunzătoare de la Rusia pentru a le furniza cumpărătorilor europeni.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a propus, de asemenea, mutarea locului de vânzare a gazului rusesc la granița fizică dintre Rusia și Ucraina, ceea ce ar transfera dreptul de proprietate asupra gazului către cumpărătorii europeni și ar obliga Ucraina să asigure tranzitul conform acordului său de liber schimb cu UE.

Până în februarie 2022, Rusia era principalul furnizor de gaz al UE, asigurând mai mult de 40% din importurile sale. După începerea conflictului din Ucraina și reducerea livrărilor, Europa a accelerat renunțarea la resursele energetice rusești. Anul trecut, cota gazului rusesc în importurile UE a scăzut la aproximativ 8%.

Permițând continuarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, UE ar submina mesajul conform căruia nu mai poate face afaceri cu Rusia lui Putin, susține Benjamin Schmitt, cercetător la centrul de analiză CEPA.

„Nu pot exista mize mai mari. Continuarea tranzitului gazului rusesc sub orice formă – fie prin prelungirea contractului cu Gazprom, controlat de Kremlin, sau sub orice altă formă, dar tot de facto rusesc – ar fi periculoasă pentru Ucraina”, afirmă expertul.

 

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.