Presiune politică și economică: Ucraina în fața unui moment decisiv pentru tranzitul de gaz

28 Dec. 2024, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Dec. 2024, 15:05 // Actual //  Ursu Victor

Viitorul tranzitului de gaz prin Ucraina se află într-un moment decisiv. Dacă până miercuri nu va fi semnat un acord de ultim moment, fluxul a miliarde de metri cubi de gaz ar putea fi întrerupt, potrivit unei analize bloomberg.

Ucraina se află sub presiune din partea premierului slovac Robert Fico și a unui grup de companii din Europa Centrală, care cer ca gazul să continue să ajungă de la granița estică cu Rusia către cumpărătorii din Uniunea Europeană după expirarea acordului de tranzit la 31 decembrie.

Retorica ambelor părți s-a înăsprit. Vladimir Putin l-a acuzat pe Fico de încheierea „acordurilor ascunse” cu liderul rus, iar liderul slovac a amenințat cu oprirea livrărilor de energie electrică către vecinul său estic.

În luarea deciziei de a opri tranzitul, președintele Ucrainei trebuie să ia în considerare protejarea sistemului de conducte de 38.600 de kilometri al țării, una dintre cele mai mari rețele din lume. În ultimii trei ani, această rețea nu a fost atacată, deoarece prin ea circula gazul rusesc. Dacă tranzitul se va opri, rețeaua ar putea deveni ținta atacurilor, la fel ca depozitele de gaze și sursele de alimentare, generând probleme tehnice ce ar complica încălzirea locuințelor în timpul iernii.

„Întrebarea legată de riscurile pentru infrastructura ucraineană este un subiect important în discuțiile diplomatice”, spune Christian Egenhofer, analist la Centrul pentru Studii de Politici Europene din Bruxelles. „Ar putea fi o oportunitate pentru Zelensky dacă acesta va accepta continuarea tranzitului”.

Pentru Putin și Fico, cea mai avantajoasă opțiune ar fi continuarea achizițiilor de gaz de către cumpărătorii europeni direct de la Gazprom. Astfel, Rusia ar rămâne pe piața UE fără a împărți veniturile cu intermediari, iar Slovacia ar economisi pe costurile suplimentare de tranzit, spun surse familiarizate cu negocierile.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat vineri că negocierile continuă și nu se poate exclude complet posibilitatea unui acord de ultim moment.

În februarie, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru abandonarea treptată a combustibililor fosili rusi, pe care Kremlinul i-a transformat într-o armă politică. Implementarea sa depinde de statele membre: pe lângă livrările prin conducte către Slovacia și Ungaria, gazul rusesc lichefiat ajunge și în porturi din Franța, Belgia și Spania.

„Conflictul legat de gazul rusesc va înrăutăți relațiile între statele UE, ceea ce corespunde intereselor Rusiei, care dorește să oprească susținerea europeană pentru Ucraina”, spune Bota Ilyas, analist principal la PRISM.

Oprirea tranzitului de gaz prin Ucraina ar avea un impact „nesemnificativ” asupra prețurilor gazului din Europa, a declarat Comisia Europeană, subliniind că piețele deja au anticipat oprirea tranzitului.

În acest an, prețurile gazului din Europa au crescut cu 48%, pe fondul reducerii livrărilor și epuizării rapide a stocurilor de gaz din cauza perioadelor reci și fără vânt. Deși prețurile nu au atins recordurile din 2022, când a avut loc criza energetică, acestea sunt suficient de mari pentru a afecta gospodăriile și producătorii.

Lipsa unui acord interguvernamental între Rusia și Ucraina complică, dar nu exclude posibilitatea unui acord comercial cu implicarea companiilor europene.

Compania slovacă de gaze Slovensky Plynarensky Priemysel AS și operatorul său de rețea Eustream AS, precum și Mol Hungarian Oil and Gas Plc., asociațiile comerciale și marii consumatori industriali din Austria și Italia, au solicitat președintelui Ucrainei să permită continuarea livrărilor.

Volumul discutat este de 15 miliarde de metri cubi pe an, echivalentul cantității de gaz care trece prin conductele ucrainene în prezent.

Având în vedere apropierea termenului limită, sunt explorate soluții alternative. Potrivit surselor familiarizate cu negocierile, SPP negociază cu compania națională de petrol din Azerbaidjan pentru livrarea gazului azer.

Pentru aceasta ar putea fi necesar un schimb între Gazprom și Socar, prin care compania azeră va cumpăra volume corespunzătoare de la Rusia pentru a le furniza cumpărătorilor europeni.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a propus, de asemenea, mutarea locului de vânzare a gazului rusesc la granița fizică dintre Rusia și Ucraina, ceea ce ar transfera dreptul de proprietate asupra gazului către cumpărătorii europeni și ar obliga Ucraina să asigure tranzitul conform acordului său de liber schimb cu UE.

Până în februarie 2022, Rusia era principalul furnizor de gaz al UE, asigurând mai mult de 40% din importurile sale. După începerea conflictului din Ucraina și reducerea livrărilor, Europa a accelerat renunțarea la resursele energetice rusești. Anul trecut, cota gazului rusesc în importurile UE a scăzut la aproximativ 8%.

Permițând continuarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, UE ar submina mesajul conform căruia nu mai poate face afaceri cu Rusia lui Putin, susține Benjamin Schmitt, cercetător la centrul de analiză CEPA.

„Nu pot exista mize mai mari. Continuarea tranzitului gazului rusesc sub orice formă – fie prin prelungirea contractului cu Gazprom, controlat de Kremlin, sau sub orice altă formă, dar tot de facto rusesc – ar fi periculoasă pentru Ucraina”, afirmă expertul.

 

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.